revision corrections 2-7-12

Una dintre cele mai valoroase aptitudini pe care vi le-aţi putea însuşi pentru a vă dezvolta ca scriitor (sau scriitoare) este aceea de a revizui. Mai în glumă, mai în serios, se poate spune că diferenţa dintre un text literar bun şi unul prost este că textul cel prost nu a fost revizuit suficient.

Să presupunem că aţi creat nişte idei, le-aţi sistematizat, aţi făcut un plan, apoi aţi scris o primă versiune a unui text literar (fie că e vorba despre o nuvelă sau un roman). Imediat cum aţi terminat acea primă versiune, probabil că veţi simţi mândria că aţi dus un proiect la bun sfârşit şi veţi crede că textul dumneavoastră este minunat.

(Mândria este perfect justificată, mai ales în cazul scrierii unui roman, iar dacă aţi terminat prima versiune e cazul să sărbătoriţi. Dar foarte probabil că textul dumneavoastră e departe de a fi minunat, după cum vom afla în cele ce urmează.)

Oricât de tare v-aţi grăbi să publicaţi noul dumneavoastră roman sau noua dumneavoastră nuvelă, lăsaţi manuscrisul o vreme (măcar câteva zile) şi ocupaţi-vă cu altceva. Aveţi nevoie să vă distanţaţi de lumea imaginară în care v-aţi afundat zilnic în vremea când creaţi prima versiune a textului şi să vă activaţi capacitatea de gândire critică.

După acest interludiu, imprimaţi prima versiune, preferabil la un rând şi jumătate sau chiar la două rânduri. (Totodată, v-aş recomanda să îndosariaţi manuscrisul, pentru că foile care nu sunt legate au tendinţa să se deterioreze şi să se împrăştie destul de repede.) Imprimaţi separat planul lucrării – şi înarmaţi-vă cu un marker, respectiv cu un pix colorat.

Recitiţi apoi, capitol cu capitol, manuscrisul dumneavoastră, comparând de fiecare dată planul capitolului şi versiunea pe care aţi scris-o. Pe monitorul calculatorului dumneavoastră, textul va părea cât se poate de bine scris şi de profesional. Pe hârtie, însă, când îl veţi analiza cu atenţie, veţi descoperi erori de ortografie, erori de punctuaţie, inadvertenţe stilistice, repetiţii neintenţionate, cacofonii, erori gramaticale, omisiuni. Ocazional, fie veţi constata că aţi trecut peste o scenă sau peste un capitol întreg din plan, pe care nu le-aţi scris, fie că aţi introdus o scenă ori un capitol care nu fuseseră planificate iniţial. E perfect posibil ca, într-un roman de trei sute de pagini, la prima revizuire să descoperiţi mii de asemenea greşeli.

Pentru chestiunile la care aveţi soluţii, folosiţi un pix pentru a scrie printre rânduri. Fie tăiaţi ce vi se pare a fi în plus (ca, de exemplu, un cuvânt pe care accidental l-aţi tastat de două ori la rând), fie adăugaţi ceva ce aţi omis, fie înlocuiţi un cuvânt cu un alt cuvânt, fie mutaţi o sintagmă ori o propoziţie dintr-un loc în altul – indicându-i destinaţia cu o săgeată. Şi, cum memoriile noastre pe termen scurt nu se transformă întotdeauna în memorii pe termen lung, nu este suficient să remarcaţi în sinea dumneavoastră: „Aici trebuia să pun forma de singular,” ci este necesar să faceţi însemnări pe manuscris.

Pentru chestiunile la care nu aveţi soluţii, scoateţi în evidenţă rândul sau rândurile unde s-a ivit problema cu ajutorul markerului. Eventual, faceţi o notă pe marginea manuscrisului: „Personajul ăsta parcă era îmbrăcat cu altceva,” sau „La ora când se petrece scena asta, zgomotul ambiental ar trebui să fie mai intens.”

Esenţial, în etapa primei revizuiri, este să nu vă grăbiţi, întrucât o lectură lentă ajută la identificarea erorilor. Altfel spus, cu cât veţi accelera lectura la revizuire, cu atât vă vor scăpa mai multe greşeli neobservate. Evident, revizuirea va fi mai eficientă dacă o veţi face dimineaţă, când mintea e odihnită, mai degrabă decât seara, când aţi obosit după activităţile de peste zi.

La finalul acestui proces, manuscrisul dumneavoastră va arăta probabil ca o pictură despre o bătălie istorică: cuvinte, sintagme şi propoziţii „moarte” răspândite peste tot, săgeţi risipite pretutindeni şi roşu pe fiecare pagină. (Sau verde, în funcţie de culoarea pixului folosit, caz în care aţi putea crede că bătălia s-a purtat cu nişte extratereştri.) Textul va fi devenit non-linear şi dificil spre imposibil de citit. Ce ar trebui făcut?

Am să vă relatez într-un articol viitor.