Cerul-de-jos---M-Gramescu

Una dintre formele de expresie a fantasticului cele mai agreate de-a lungul timpului rămâne poemul epic. De acolo a început Povestea şi acolo ajunge, în forma ei cea mai îngrijită. De altfel, una dintre definiţiile acceptate ale Fantasticului este şi cea de „breşă poetică în realitate”.

De la mitul lui Ghilgameş la Iliada şi Odiseea, de la Ramayana şi Mahabharata la titanomahia lui Hesiod, de la Kalevala lui Lönnrot şi Amurgul Zeilor scalzilor şi truverilor germanici, la Beowulf, de la Virgiliu la clasicii Milton, Francois Villon, Dimitrie Cantemir, la Centuriile lui Nostradamus sau feeria Visului nopţii de vară al lui Shakespeare, la Dante şi Petrarca, trecând prin experienţa barocă şi romantică a unor Longfellow, Hölderlin, Novalis, Lermontov, Puşkin, Goethe, Wagner sau Berlioz – poemul fantastic ajunge în epoca modernă reprezentat de autori ca Jarry (Ubu roi), Mallarmé, Alfred de Musset, Alfred de Vigny, Rilke, Heine, Trakl, Walt Whitman, Ion Heliade Rădulescu, Carmen Sylva, Grigore Alexandrescu, Eminescu, Coşbuc şi Macedonski, şi mai face încă vogă şi în contemporaneitate cu frumoasele realizări ale unor Radu Stanca (Lacrima de aur), Ion Barbu (Isarlâk), Ion Pillat, Alexandru Philippide, Ion Minulescu, Ştefan Augustin Doinaş (Mistreţul cu colţi de argint), Romulus Vulpescu, Tudor George, Ion Gheorghe (Nopţi cu lună pe Oceanul Atlantic), Maria Bănuş, Nina Cassian sau Mihai Ursachi (Inel cu enigmă).

Există şi în prezent încercări de a aborda poemul epic. Şi nu numai tentativele unor formaţii celebre de muzică rock de a compune spectacole cu balade (poeme epice orchestrale), dintre care aş aminti doar Aqualung al lui Ian Anderson şi al trupei sale Jethro Tull, sau unele compoziţii din repertoriul cântăreţei Enya, sau „Welcome to the Machine” al formaţiei Pink Floyd, dar chiar şi unele filme epopeice, cum ar fi „Lord of the Rings” (după poveştile lui Tolkien) sau Marşul Imperialului – documentarul de artă poetic francez despre pinguini – o replică tragică şi sentimentală, poate, la cartea Insula Pinguinilor a lui Anatole France, în care autorul satiriza societatea franceză într-o parabolă animalieră.

Am încercat să adun la un loc în acest volum creaţii ale unor autori contemporani, declarate sau interpretabile ca poeme epice cu tematică fantastică sau chiar SF, încercând să ofer cititorului o dovadă că poemul epic de largă respiraţie şi epopeea încă nu s-au stins şi că unii autori temerari îşi mai încearcă forţele cu această formă sublimă de expresie, în epoca de superficialitate şi triumf al urâtului prin care trecem. Iată, mai există autori care se preocupă de Formă! În ce măsură reuşesc să se compare, măcar ca intenţie, cu măreţii lor înaintaşi, rămâne la aprecierea cititorului.

Mihail Grămescu

Aprilie 2013

 

Antologia a fost lansată la Biblioteca Municipală “Mihail Sadoveanu”, în data de 17.12.2013, cu ajutorul Editurii Virtuale, sub conducerea lui Mugur Cornilă.

Mai departe enumerăm autorii care au contribuit la cuprinsul antologiei : 

Mihail Grămescu, Tania Saiciuc, Liviu Zanfirescu, Roxana Procopiescu, Petru Solonaru, Daniela Toma, Sebastian Ciule, Livia Mihaela Frunză, Ioana Antonache, Eugen Ştefan Lenghel, Milen Badralexi, Ion Pantazi, Camelia Pantazi Tudor, 
Zigmund Tauberg, Ion Cristea, Oana Teodora Călin , Laurenţiu Orășanu, Doina Chilargi, Boris Marian, Ana-Mariana Ionescu, Constantin Kapitza, Raluca Băceanu, George Petrone, Nicuşor Constantinescu, Sorin Robert Baicu, Emil Lungeanu.