Deschide-mi inima, o, deschide această uşă,

Intră, poţi să-ţi aduci de-acasă orice doreşti,

Inima asta e goală şi destul de nedemnă.

 

Dacă vrei, mută-ţi aici lumina

Ca pe-un dulap cu haine imprevizibile,

Mută-ţi tăcerile

Spuse în dimineţi târzii,

În fiecare unghi

Pregăteşte surprize musafirilor toamnei.

 

Ochii mei vor coborî atunci în inima mea,

Te vor descoperi aşezată la televizor pe câmpie

Şi poate chiar voi tresări văzând un loc atât de întins

Încât nu voi crede că-mi aparţine.

 

Acolo, în inima mea

Îmi vei arăta păduri şi oceane,

Hărţi aşteptându-ne, ramuri îngheţate sub stele.

 

Arată-mi, o, în inimă,

Mai ales ce-aş fi fost

Dacă inima mea erai tu.