Archives for BASM

BASM

Klaus cel mare, Klaus cel mic – Hans Christian Andersen

traducere: Alexandru Philippide Într-un sat odată erau doi oameni pe care îi chema la fel. Pe amândoi îi chema Klaus; unul însă avea patru cai, iar celălalt numai un cal. Ca să-i poată deosebi unul de celălalt, lumea spunea aceluia care avea patru cai Klaus cel mare, iar aceluia care avea numai un cal,...
citește mai mult »
BASM

BORTA VÂNTULUI de Mihai Eminescu

Era un om sărac-sărac ş-avea o mulţime de copii. Acu era în vremea foametii şi el a muncit vo săptămână pe un căuş de grăunţe. Acu s-a dus la râşniţă cu dânsele. După ce le-o râşnit, a ieşit afară cu căuşul de făină şi s-a pornit o furtună mare şi i-a luat toată făina...
citește mai mult »
BASM

VALEA ATLAANULUI

Viscolul şuiera înnebunit printre vârfurile brazilor, troienind cu îndârjire drumeagul pustiu. Ascunsă de ochii oricărui călător care s-ar fi încumetat să rătăcească pe acolo, casa dormea învelită în mormane greoaie de nea. Înăuntru, nepoţii stăteau tustrei lângă fotoliul bunicii, ascultându-i cu multă luare-aminte povestea. Bătrâna clătină uşor din cap, zâmbind pe rând prichindeilor. Din...
citește mai mult »
BASM

Meşterul de oglinzi – Emil Gârleanu

A fost odată, într-o țară foarte depărtată, un meșter de oglinzi. Dar un meșter foarte iscusit, care prinsese taina luminei, se vede, până într-atâta oglinzile lui erau de curate și de adânci, de să s-arate în ele, până la cel mai mic amănunt, zări întregi. Cea mai ușoară încreţitură a chipului ţi-o arătau oglinzile...
citește mai mult »
BASM

Cum a căzut cea dintâi zăpadă – basm japonez

 Traducere şi adaptare din limba japoneză: Nicu Gecse     Se zice că demult, demult, ţara Aizu nu cunoştea zăpada, viscolul şi gerul iernii. Cât era anul de lung, acolo domnea vara, era cald şi câmpurile erau mereu înverzite. Într-o bună zi, un călugăr pribeag ajunse pe acele meleaguri, venind de undeva dinspre miazănoapte. Ţinea...
citește mai mult »
BASM

Obiecte de schimb – basm japonez

Traducere şi adaptare din limba japoneză: Nicu Gecse Cândva, demult, un prinţ bogat a plecat la vânătoare cu şoimi. Era o zi frumoasă şi senină. Prinţul şi alaiul său porniră la drum. Slugile îşi purtau stăpânul pe umeri, în palanchin, iar în urmă venea un alai de arcaşi, suliţaşi şi luptători cu sabia, urmaţi de...
citește mai mult »