Archives for Poezie - Page 3

Poezie

E.C.

Ce preț pune lumea asta pe iconoclaști, pe poeții nesăbuiți și sălbatici, Eugen Cioclea? Aud că ai murit în mizerie, cerșind de-ale gurii sub cea mai singuratică stea. (S-ar putea să fie o exagerare, s-ar putea ca acum să vorbească de fapt spaima mea…) Aș fi putut bate la ușa casei tale de dincolo...
citește mai mult »

Poem cu tine şi un oraş de provincie

Mi-ai cerut să-ți descriu într-un poem orașul și lacul în ceață, micul debarcader adormit.   Descrierea e un procedeu ca oricare altul, dă-mi un motiv simplu și te voi compara cu orice.   Deghizează-te în fetiță și bate-mi la ușă când începe să nu îmi mai pese. Ieși în calea mea cu kalașnikovul nevrozei....
citește mai mult »

Încerc să ţin minte

în ce parte a orașului doare mai mult de câte taxiuri e nevoie pentru a ajunge în toate locurile pe care ar trebui să le uit   din satelit străzile se văd ca niște ciorchini de lumină dar aici jos întunericul își satisface toate capriciile   nici măcar un haiku din care să țâșnească...
citește mai mult »
Poezie

Căsuţele albastre…

încet, căsuţele noastre albastre mor unde mor? în poveste. mor de la noi în poveste; înspre poveste mor şi nu se mai văd, acolo se sting de aici, în povestea care ne doare atât de mult! şi unde aţi fost voi atunci? voi, fiecare tocmai atunci? voi, care umpleaţi lumea… de ce? de ce...
citește mai mult »

Psalm X

Coala de hârtie pe care îşi strigă Iov întrebările ni se aşterne înainte ca o pustie sfâşiindu-se în două minimă carte deschisă ce înghite cu furia pământului fărădelegea şi nebun e cel ce caută să descoasă acest giulgiu de hârtie! însă viteazul anevoie poate fi convins el nu iubeşte vorbăria tot ceea ce-i lipseşte...
citește mai mult »

inima

aşadar ţi-ai tăiat inima ai învelit-o în fâșii de hârtie cu litere lipite cu aracet și-n pânze parfumate atent îngemănate după contur să acopere ermetic fapta dar acum, la expoziție te-ai trezit cu o inimă și mai mare care îți bubuie în tâmple...
citește mai mult »
Poezie

rockam

selfitic cunosc un altul în oglindă. e complet refăcut mă văd întruchipat prin această aparență și mă întreb ce este? îmi arată, afirm și mă afirm, mă neg și neg această simulare se sparg rândurile în unu, în câte două, trei ar trebui să văd că nu-i nimic metaspațial, atemporal… dar licărirea simulată e...
citește mai mult »
Poezie

Alter ego – Vicenţia Vara

Jocuri: inima se preface în scară   Mai târziu în seară, inima mea se preface în scară: din grădina cu petunii a casei şi până la Steaua Polară, îngeri de argint suie şi coboară pe ea de parcă ar dansa împovăraţi cu aripi luminoase. Se scutură secundele arse în gândurile mele răstignite pe crucea...
citește mai mult »