Tag archives for fictiuni #23

Editorial

Filmul vieții

Uriașa campanie de marketing din jurul ultimului episod al produsului corporatist Star Wars s-a dovedit a avea succesul unui iPhone, stârnind reacții deopotrivă opuse și vehemente. Nu mai comentăm de ce, pentru că mulți alții s-au exprimat cu destulă pasiune, apărând cauza fiecăreia din tabere. Surprinzător, tăcutul și absolut nepretențiosul Revenant a declanșat o...
citește mai mult »
FICŢIUNE

Adio, Doamne

Dacă închid ochii și încerc să număr până la 40, deja, în intervalul ăsta de timp, undeva, pe această planetă, un om s-a sinucis. Și nu numai atât, în tot acest timp alți 10-20 de indivizi nu au reușit să-și ia viața în urma tentativelor lor, dar au ajuns în schimb să se mutileze,...
citește mai mult »
FICŢIUNE

Transilvania caldera

-…Și de ce trebuie să mergem pe la el? Nu putem să ne facem treaba singuri? Arnold o sprijini când călcă pe o rădăcină ieșită din pământ și păru să-și piardă echilibrul. -Ba da. Dar moșul are niște teorii ciudate, am citit undeva un interviu. -Ei, și? Teorii are toată lumea… -Stai puțin, omul...
citește mai mult »
FICŢIUNE

Există lumi care se nasc și mor în numai câteva minute

Orașul există sub imperiul unui ger schizoid. Fiecare trecător ocazional pare să nu facă altceva decât să se ferească din calea rânjetului crud, criogenizat al iernii. Tu ești unul din ei. Rafalele de zăpadă și vânt uscat îți biciuiesc fața. Cazi prizonier tentației. Aproape că alergi înspre ușa primei cafenele care îți iese în...
citește mai mult »
FICŢIUNE

Apartamentul 4

1 Era unul din acele blocuri vechi, cu șase etaje, cu curţi mici şi năpădite de buruieni. În curte iarba creştea înaltă, neatinsă vreodată de maşina de tuns, la umbra a doi brazi foarte bătrâni. Casa scării era întunecoasă și prăfuită. În plus, mirosea cumplit, pentru că oamenii aveau obiceiul să lase gunoiul chiar...
citește mai mult »
Interviu

Interviu cu Mircea CĂRTĂRESCU: „SOLENOID e cartea mea cea mai umană, aș spune aproape «umanistă»”

Dialog Mircea CĂRTĂRESCU –Cristian Pătrăşconiu Cum te desparţi de cărţile pe care le scrii? Ce se întîmplă în ultimele zile în care scrii o carte? Există un ritual al (scrierii) finalurilor, un fel de protocol al acestor despărţiri de o carte sau de alta? Toate paginile mele sunt scrise cu (și în) aceeași tensiune....
citește mai mult »
CLASICI

Luceafărul – Ioan Al. Brătescu-Voineşti

Acum câteva zile, vrând să pun rân­duială în lucrurile răvăşite dintr-un sertar al biroului, am dat într-un caieţel de note peste următoarea însemnare: Luceafărul, Eminescu, Caragiale. – „Păstreaz-o pentru mult mai târziu.“ 1892, iunie. Cuvintele puse în ghilimele sunt ale lui Maiorescu. El m-a sfătuit să păstrez pentru mult mai târziu destăinuirea pe care...
citește mai mult »
CLASICI

Amintiri despre Eminescu – Alexandru Vlahuţă

Eram în gimnaziu când am citit primele poezii ale lui Eminescu şi fantastica lui nuvelă „Sărmanul Dionis“. Versurile lui exercitau asupra mea o înrâurire extraordinar de puternică; adâncimea fascinantă a gândurilor lui mă umplea de un fior mistic, de o admiraţie extatică. Şi de multe ori am căutat să construiesc în închipuirea mea de...
citește mai mult »
CLASICI

In Nirvana – Ion Luca Caragiale

Sunt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfârșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzându-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mândrie: – Îți place să te...
citește mai mult »
CLASICI

Amintire dureroasă – Ioan Al. Brătescu-Voineşti

Nu l-am cunoscut personal, – eram încă la Universitate, când a murit. Măcar că s-au scurs de atunci aproape cincizeci de ani, amintirea împrejurării în care l-am văzut pentru întâia şi ultima oară îmi revine toată zguduitoarea emoţie trăită aievea, într-o seară de septembrie. Ca să înţelegeţi trebuie să spun că pe vremea în...
citește mai mult »