„Nu aduce anul ce aduce ceasul“ spune proverbul. Numai că pentru următorul an, începând din acest octombrie, s-ar potrivi mai degrabă zicerea: Frunză verde de scaiete,/ Nu da, Doamne, cu comete!

Fără a fi adepţi ai teoriei conspiraţiei, să aruncăm o privire circumspectă spre cer şi să vedem cum stăm cu adevărat. Deşi nu sunt motive reale de îngrijorare, unii cred că două comete cucuiete sunt gata să ne strice calculele pe termen scurt şi mai lung. Cât timp noi ne vedem docili de petardele şi fumigenele preşedintelui şi ale guvernului, generos susţinute de mass media aservită lor şi intereselor lor, în sistemul nostru solar se petrec unele lucruri care îi ţin pe astro-fizicieni în priză. Şi nu numai pe ei.

„Cometa secolului“ vine cu Apocalipsa

În urmă cu doar câteva zile, la 1 octombrie 2013, cometa ISON a trecut pe lângă planeta Marte, urmându-şi drumul spre Soare, la care va ajunge în jurul datei de 28 noiembrie. Se estimează că ea are diametrul nucleului de 5 kilometri şi că în prezent coada ei de praf pierde în spaţiu circa 50 de tone de material pe minut. Cometa va trece ulterior, prin decembrie, cu mult pe deasupra Terrei. Se estimează că apariţia ei va fi una foarte spectaculoasă, datorită luminozităţii deosebite. 

Curios lucru însă: există zvonuri conform cărora americanii şi ruşii îşi fac provizii ca pentru o calamitate iminentă. Există şi voci care afirmă că statul american a preferat să dea faliment tehnic pentru a putea asigura plata rezervelor de apă potabilă şi hrană pentru mai multe state de pe coasta estică, cheltuieli estimate însă la doar 14 milioane de dolari. Hm, pare cam disproporţionat raportul faţă de pierderile reale ale falimentului tehnic.

cometaISON

Cometa a fost descoperită în septembrie 2012 de astronomii ruşi Vitali Nevski şi Artiom Novicionok, de la Пулковская кооперация оптических наблюдателей (International Scientific Optical Network, iniţiale care dau numele cometei), proiect internaţional la care cooperează 30 de telescopare de la 20 de observatoare astronomice. În cadrul aceluiaşi proiect a fost descoperită C/2010 X1 (cometa Elenin), cea care s-a dezintegrat în apropierea Soarelui între august şi jumătatea lui octombrie 2011.

Bila impregnată cu gheaţă a cometei ISON va survola atmosfera solară la ceva mai puţin de un milion de kilometri de suprafaţa stelei şi, dacă supravieţuieşte, lucru încă pus sub semnul întrebării, am putea vedea în preajma Soarelui, chiar şi în plină zi, o pată la fel de strălucitoare ca luna. Similar s-a întâmplat în 2011 cu cometa Lovejoy, care era de circa 2 ori mai mică şi care a ieşit intactă şi  i-a captivat pe observatori cu coada ei strălucitoare.

Există însă şi posibilitatea ca, în ciuda mărimii ei, ISON să dispară sub influenţa temperaturii uriaşe şi a gravitaţiei imense a Soarelui, la fel cum a făcut şi cometa Elenin. În egală măsură, ea ar putea fi fragmentată şi să formeze un lanţ de bucăţi luminoase (la fel ca Shoemaker-Levy în 1994, în apropierea lui Jupiter), neconstituind însă un pericol real pentru Terra.

Persistă o oarecare marjă de imprevizibilitate în privinţa traiectoriei pe care o poate urma o cometă care ocoleşte Soarele, generată de efectul de praştie imprimat de gravitaţia acestuia, dar nu cred că îngrijorările sunt justificate. Pentru a vă convinge singuri, urmăriţi această simulare care prezintă evoluţia probabilă a cometei ISON.

Au apărut însă şi destui exaltaţi care să vadă paralelism între strălucirea cometei lângă Soare şi predicţiile apocaliptice ale lui Nostradamus, dar şi alţii care cred că Federaţia Galactică şi Consiliul Andromeda ne trimit o navă cu intenţii reformatoare şi eliberatoare, care ne va scăpa de impozite, păcate şi rate la bănci. Dacă plantează şi brazi, eu sunt pentru!

Peste un an, cometa Siding Spring ar putea lovi planeta Marte

impact1

Simulare în care se respectă proporţia dintre mărimea planetei şi cea a cometei. © Don Dixon

Cometa C/2013 A1, numită Siding Spring după observatorul din New South Wales, Australia, de unde a fost văzută, a fost descoperită de australianul de origine scoţiană Robert H. McNaught pe 3 ianuarie 2013. McNaught poate fi considerat un adevărat vânător de comete, până în prezent el descoperind 74 de asemenea obiecte cereşti.

În urma descoperirii cometei, astronomii de la Catalina Sky Survey din Arizona şi-au trecut în revistă observaţiile anterioare şi au constatat că şi ei o văzuseră în 8 decembrie 2012. Aceste observaţii au permis calcularea cu aproximaţie a traiectoriei cometei şi nu mică le-a fost surprinderea când au văzut că drumul ei se îndreaptă spre o posibilă coliziune cu planeta Marte, preconizată a avea loc în 19 octombrie 2014.

Calculele unui alt vânător de comete, rusul Leonid Elenin, arată că apropierea de Marte se va face în limita a 50.000 de kilometri. Poate părea destul de aproape, dar distanţa este de 2,5 ori mai mare decât cea la care orbitează satelitul marţian cel mai îndepărtat de planetă, Deimos.

Deocamdată şansa unei coliziuni este estimată la circa 1 la 600 (adică o probabilitate de 0,00167), dar ea nu este total exclusă. În săptămânile şi lunile următoare se vor face noi determinări, corecţii şi predicţii pe baza datelor obţinute atunci. 

impact

Notă În graficul de mai sus trebuie să vă imaginaţi că planetele se mişcă în sens antiorar şi că deplasarea cometei are loc de jos în sus.

În cazul unei coliziuni, aceasta va avea loc pe faţa dinspre Soare a planetei Marte, cometa urcând de sub nivelul planului ecuatorial al planetei. Conform estimărilor, diametrul cometei este de circa 50 de kilometri şi viteza la apropierea de planetă ar fi de aproape 56 km/s.

Un impact ar putea crea un crater adânc de 2 kilometri şi cu o circumferință de 500 de kilometri. În acest caz, Terra ar putea veni în contact cu fragmentele de material dislocat aruncate în spaţiu abia din primăvara lui 2014.

Cum era firesc, nici în acest caz nu lipsesc ipotezele fantastice, surprinzătoare sau aiuritoare. Potrivit uneia dintre ele, cometa Siding Spring nu ar fi altceva decât o navă marţiană gigant care se întoarce acasă după un voiaj de veacuri, însoţită de resurse reale pentru refacerea atmosferei planetei. De-ar fi aşa,  înseamnă că vom avea nişte vecini mai inteligenţi, de la care vom putea probabil să împrumutăm tehnologie spaţială şi politicieni eficienţi!

1221 Total Views 2 Views Today