Există o multitudine de date privitoare la Worldcon 2019 și Eurocon 2019, iar site-urile specializate le oferă cu destulă dărnicie. Publicul român pasionat de Science Fiction cunoaște deja o parte din evenimentele care au avut loc și a aflat de surprizele pe care le-au pregătit organizatorii.

Despre premiile Eurocon 2019 am pregătit o scurtă prezentare pentru cititorii revistei online Ficțiuni.ro.

Pe lângă acestea, am încercat să aflăm unele detalii și câteva păreri personale de la un român care a fost prezent anul acesta la ambele evenimente amintite.

Așadar, i-am propus un scurt interviu lui Darius Hupov, un cunoscut fan SF, prozator și redactor multimedia, organizator și participat la mai multe consfătuiri SF românești și europene, ca să enumăr doar o parte din domeniile în care s-a implicat activ bunul meu prieten.

Scriitoarea americană Pat Cadigan și Darius Hupov prezentând antologia East of A Known Galaxy, proză românească SF tradusă în engleză. (23 august 2019)

NG – Cum au fost Worldcon SF 2019 și Eurocon 2019 din punctul de vedere al unui participant român?

DH –  A fost prima mea participare la o convenție mondială de SF, deci nu pot face o comparație cu una anterioară. Cât despre Eurocon-ul de la Belfast, au fost câteva diferențe notabile, față de alte convenții europene la care am fost prezent.

În primul rând am avut parte de un Eurocon care s-a suprapus cu Titancon, convenția fanilor „Urzeala tronurilor”, lumea imaginată de George R.R. Martin.  Însăși prezența sa la eveniment a fost ceva notabil.

În al doilea rând, numărul participanților a fost de 700 de persoane,  mai mult decât dublu față de Eurocon-ul de anul trecut de la Amiens, depășind de asemenea numărul de participanți de acum doi ani de la Dortmund. Structura programului a fost diferită. La Amiens a fost o ediție axată pe SF-ul de origine africană, pe când la Belfast, subiectele au gravitat, evident, în jurul seriei de romane și filme „Urzeala tronurilor”.

NG –  Cât de bine au prins cele două evenimente la publicul nespecializat, la cetățeanul irlandez sau nord-irlandez care nu este neapărat fan SF? După părerea ta, evenimentele s-au bucurat de un sprijin media adecvat?        

DH –  În general, evenimentele SF sunt manifestări culturale de nișă. Acest lucru s-a reflectat și în promovarea lor la nivel local. Am străbătut ambele orase, Dublin și Belfast, cu autobuzul sau pe jos și nu am văzut niciun afiș legat de cele două evenimente. De asemenea, la cele două locuri de desfășurare nu existau, pe fațada clădirilor sau la intrare, bannere sau mesh-uri care să anunțe  convenția care avea loc în interior. Cred că aceste aspecte răspund întrebărilor tale.

NG –  Când este vorba de SF, românii se gândesc cel mai adesea la cărți, antologii și fanzine. La cele două congrese, mondial și european, ai observat o extindere a ofertei către altfel de produse de gen? Care dintre ele se bucură mai mult de atenția publicului?

DH –  În esență, Eurocon-ul este axat mai ales pe zona de carte. O arie bine reprezentată în Dealer’s Room (zona de vânzare) a fost cea a produselor legate de „Urzeala tronurilor” sau alte produse de pop culture SF (grafică, machete, haine, produse de podoabă etc.).

Cu Worldcon-ul este altă poveste. Acolo am găsit paneluri și standuri cu vânzare care se adresează tuturor modalităților de exprimare și consum al SF-ului: cărți, reviste, prezentări academice, filme, podcast-uri, jocuri video,  jocuri de masă (board game), muzică, obiecte colecționabile, costume, cosplay etc.  

La Eurocon 2019, Irish Video Games Orchestra a prezentat un concert cu muzică din jocuri și filme SF.

Programul a fost extraordinar de complex și complet, cu invitați de marcă, de nivel mondial, la toate domeniile enumerate mai sus și la altele de care nu am amintit. Au fost peste 1400 de elemente de program și aproape 1000 de participanți la programe. Worldcon-ul eclipsează până și Comic Con-urile, ca număr de elemente de program și de participanți la respectivele programe. Este, fără îndoială, o manifestare la care trebuie să participi cel puțin o dată în viață, dacă ești pasionat de SF.

NG –  Că tot vorbim despre  public… Ai observat o creștere a mediei de vârstă a participanților? SF-ul a rămas doar pentru rockerii și punk-iștii nostalgici, dublați de puști întârziați sau rătăciți din cauza (sau datorită) părinților sau bunicilor?

DH –  Creșterea vârstei participanților la aceste convenții este un fapt recunoscut atât de participanți, cât și de  organizatori. Din acest punct de vedere, Comic Con-ul este un magnet pentru tineri, ceea ce nu se poate spune despre Worldcon.

Și mai rău stau lucrurile la Eurocon, a cărui medie de vârstă a participanților depășește 45 de ani. Dacă Eurocon-ul nu găsește metode de a se reinventa, va ajunge, în timp, o convenție îmbătrânită major, la propriu.

NG –  Ce ar trebui să facem diferit noi, românii, în materie de manifestări similare?

DH –  Eu cred că manifestărilor românești le lipsește adesea deschiderea spre exterior, spre Europa și spre lume. Aproape fiecare convenție națională SF din Europa are un invitat de onoare din străinătate, inclusiv cea din Bulgaria, care este foarte mică.

La Refesticon, în Muntenegru, pe lângă reprezentanți din toate zonele ex-yugoslave, am fost prezenți români și italieni. România stă mai bine decât Muntenegru în privința numărului număr de scriitori de gen și a fandomului. Cu toate acestea, viziunea lor este europeană, pe când a noastră este încă enclavizată. Excepțiile sunt rare. De exemplu, chiar anul acesta, la AntareSFest, va fi prezentă o delegație maghiară de șase persoane. E un început, dar unul timid.

În al doilea rând, manifestările românești de SF ar trebui să adopte modelul occidental: unde accesul la convenție este plătit. Taxa de participare are dublul rol de a produce fonduri pentru organizatori și, în același timp, de a crește pretențiile participanților.

Dacă vom continua să facem convenții gratuite, ne vom învârti în același vechi cerc al autosuficienței, pentru că nu poți avea pretenții de la un eveniment, dacă nu ai plătit o taxă de intrare. Mai mult, psihologia umană ne arată că ceea ce este gratuit nu este perceput ca un lucru de valoare.

O imagine familiară cititorilor români pasionați de SF, doar că de această dată instantaneul este făcut la Wordcon-ul de la Dublin

Iar publicul este dispus să plătească, dacă primește la schimb lucruri de calitate. Biletele la East European Comic Con costă 60 de lei pe zi, la intrare, în ziua evenimentului. Surprinzător poate, în acest an, au fost prezenți peste 50.000 de participanți. Este evident că problema nu o constituie prețul, ci oferta, calitatea și diversitatea ei.

NG – Cu toate acestea, există și semne bune…

DH – Da, evident, schimbările încep timid să apară. Deși la AntareSFest intrarea este condiționată de plata unei taxe, manifestarea are frecvent mai mulți participanți decât Romcon-ul, care este un eveniment cu intrare liberă. Programul brașovenilor are  elemente originale, neîntâlnite la alte manifestări de gen, efectul fiind că numărul de participanți interesați crește de la an la an. 

La Oradea se organizează „The City and The Stars”, o conferință internațională româno-maghiară, pe subiecte de SF și Fantasy.

Optimismul mă face să aștept și alte manifestări care să aducă ceva diferit față de modelele prăfuite ale convențiilor SF românești pe care le-am tot văzut în ultimii câțiva zeci de ani pe la noi. Pot urma, de exemplu, o convenție de board gaming SF, o convenție de jocuri video SF și o convenție națională de cosplay.

Pe zona de film, acest gol se va acoperi odată cu apariția Festivalului Internațional de Film SF și Fantasy „The Galactic Imaginarium”, a cărei primă ediție va avea loc în 23-24 mai 2020, la Dumbrăvița-Timiș.

NG – După părerea ta, care sunt motivele pentru care fandomul SF românesc stagnează?

DH – Din cauza noastră, a producătorilor de conținut, indiferent că ne numim scriitori, graficieni, artiști plastici sau organizatori de convenții. Cel mai adesea, nu știm ce își doresc consumatorii români de SF, deci nu producem pentru consumatori. Dacă totuși producem pe gustul consumatorului de cultură, nu ajungem la el, pentru că nu știm să facem marketing. Și uite așa, fandomul român îmbătrânește și se împuținează, la fel ca membrii fandomului pe care îl întâlnești pe la Eurocon. Sunt câteva excepții interesante, din estul Europei, din Croația și Muntenegru, unde creatorii și consumatorii de SF se înmulțesc. Sunt povești de succes care au un numitor comun, pe care am putea și noi să-l importăm în România. Poate despre acest subiect vom vorbi altă dată, mai pe larg.

NG – Sigur. Îți mulțumesc pentru impresiile și gândurile împărtășite cititorilor noștri.

DH – Mi-a făcut plăcere să discutăm. Sunt însă atât de multe de făcut…!

NG – Și multe de schimbat.

 

P.S. Fotografiile folosite la ilustrarea acestui interviu au apărut prin amabilitatea domnului Darius Hupov, care ne-a acordat permisiunea de a le publica.

 

 

 

287 Total Views 9 Views Today