eDick-torial

Cover-06-001„Sunt prea sărac să-mi permit să cumpăr lucruri de proastă calitate.“

Foarte bine! Cu PHILIP K. DICK aţi încercat? 

Orice s-ar putea spune despre PHILIP K.(indred) DICK (1928-1982),  numai faptul că era un ins obişnuit, nu. Păi uitaţi-vă un pic şi la anii între care a trăit n-aveţi senzaţia de oglinzi paralele? Că iubea femeile, motanii, limba germană şi muzica clasică (nu neapărat în această ordine) nici nu mai discutăm. Ar trebui făcut un studiu sociolog, bănuiesc, de ce autorii de SF au pisici, iar cei de romane poliţiste câini cine ştie la ce rezultat s-ar putea ajunge…

De la început, vă anunţ că sunt fan Dick, prin urmare nu pot fi obiectiv în judecăţile asupra operei sale decât în proporţie de cel mult…  80%, să zicem? Eu cred că este însă mai mult decât  suficient pentru ideea care mi-a încolţit în ultimul timp şi anume că dacă vrei să începi să citeşti SF adevărat, începi cu romanele şi povestirile lui Philip K. Dick.  Prieteni grijulii şi îngroziţi de soarta SF-ului au sărit strigând ca arşi: „Nuuu! Blasfemie, eroare, sinucidere curată… SF-ul trebuie început cu lucrări mai uşurele, Dick e prea complicat, prea… abscons, câteodată prea subtil pentru cititorul nefamiliarizat cu genul.“ Întrebarea mea este: care gen? Science fiction? Dar… despre asta vorbim: SF-ul din 2014, care evident că nu mai seamănă cu ceea ce scriau Jules Verne sau H.G.Wells, la sfârşitul secolului al XIX-lea. E prea complicat? Păi şi lumea e mult mai complicată… Liceeanul de azi are de învăţat un volum de cunoştinţe de câteva sute (poate mii?) de ori mai mare decât cel din să zicem… 1789? , dar asta nu înseamnă că are şi capul mai mare tot de atâtea ori. Există, se pare,  ba aş putea spune că e de-a dreptul evident, un mecanism de agregare, de coagulare a informaţiilor şi a cunoştinţelor care chiar funcţionează la scara epocilor istorice. Printre acestea, nu vă supăraţi că îndrăznesc, se numără şi science fiction-ul…

De ce Dick? Pentru că îmi place… Pentru că a fost unul dintre puţinii scriitori care m-au învăţat că realitatea nu e ceea ce ne imaginăm noi, că totul e o iluzie, mai mult sau mai puţin complicată, că de multe ori noi înşine suntem nişte simulacre care au luat locul adevăratelor noastre fiinţe, că în final lumea în care trăim, aşa cum o ştim, este doar o construcţie mentală de tip Matrix… Pentru cine nu ştia, tocmai Matrix este inspirat din cărţile lui PKD, şi nu invers!

Omul care a pus la îndoială  capacitatea semenilor săi de a-l judeca, spunând într-un roman celebru (Ubik) pe care am avut onoarea să-l traduc în limba română „Eu sunt viu, iar voi sunteţi morţi!“, omul care a considerat că de multe ori maşinile pot fi mai bune şi mai umane decât oamenii, creatorii lor (vezi Visează androizii oi electrice?, altă traducere semnată de mine la Editura Nemira), omul care nu s-a dat în lături de la nimic, începând cu  experimentarea pe propria-i piele a efectelor drogurilor de sinteză de tip LSD (e-adevărat, a făcut-o o singură dată, dar asta l-a urmărit toată viaţa!) până la relaţiile sentimentale multiple şi concomitente, omul Philip K. Dick trebuie citit pentru a fi înţeles. Şi nici măcar atunci nu puteţi fi siguri de rezultat…

Dovada? Cu oareșce timp în urmă, am publicat în colaborare cu soţia mea, Cristina Ghidoveanu, versiunea în limba română a unui alt roman semnat P.K. Dick, Jucătorii de pe Titan, apărut pentru prima dată în 1963. Și-acum, țineți minte adresele de internet pe care vi le propun în continuare: www.cititorsf.ro şi www.srsff.ro.

De ce e nevoie de cele două adrese? Foarte simplu: la fiecare dintre ele există câte o recenzie diametral opusă a acestui roman, ceea ce ne arată varietatea de moduri în care poate fi înţeles (sau nu) Dick… Citiţi şi lămuriţi-vă!

În final, vă mai propun o carte, zic eu foarte interesantă. O biografie a lui PKD scrisă de francezul Emmanuel Carrere, se numeşte  „simplu“ Eu sunt viu, voi sunteţi morţi. Philip K. Dick (1928-1982) şi a apărut la Editura Nemira, în colecţia Nautilus, acum vreo… 19-20 ani? Bineînţeles, nici vorbă de vreo reeditare de atunci! Chiar dacă nu se precizează pe pagina destinată traducătorului, aceasta este o colaborare între subsemnatul şi scriitorul Liviu Radu, rezultatul devenind de-a lungul timpului un adevărat obiect de colecţie. Pentru a-l înţelege pe deplin pe omul şi scriitorul Philip K. Dick trebuie să parcurgi această… monografie? Biografie? Eseu? Habar n-am! Cert este că vorbim despre  una dintre cele mai obiective (și pasionante!) priviri aruncate în culisele creaţiei şi vieţii ilustrului scriitor american.

Pun punct aici, deşi nu chiar…

Am propus unor scriitori români de science fiction să-şi exercite talentul/inspiraţia în universul creat/sugerat de Philip K. Dick, printr-o serie de texte scurte sau foarte scurte. Ce a ieşit, veţi constata şi singuri, urmărind grupajul DICKŢIUNI cu Florin Pîtea, Liviu Radu, Cristina Săvescu şi Marian Truţă.

Până data viitoare, toate cele bune!

ŞTEFAN GHIDOVEANU

 

 

 

 

 

 

Ştefan Ghidoveanu

http://moshulsf.wordpress.com/

Ștefan Ghidoveanu s-a născut la 19 aprilie 1955 la Bârlad (jud. Vaslui). A absolvit ASE București, Facultatea de Comerț, secția Relații Economice Internaționale, în 1979. Economist (profesie abandonată în 1990), scriitor, traducător, critic, eseist, editor, redactor mass-media SF din 1990. A debutat în SF în 1982, în ziarul Tribuna Sibiului cu povestirea „O colecție de artă“. Este prezent în volumele colective Avertisment pentru liniștea planetei (Ed. Albatros, 1990) și La orizont, această constelație (Ed. Albatros, 1990). A publicat în Almanahul Anticipația, almanahurile Tribuna și România Literară, suplimentul revistei Convorbiri literare, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Biblioteca Nova, Almanahul Astronomia 2001. În 2006 apare, cu singurul text SF, în antologia Experimentul Focșani, editată de Muzeul Literaturii Române și Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Din 2011 își reia activitatea de scriitor, cu povestirea „Emanoil Popescu, supererou” apărută în antologia Venus — Povestiri erotice science fiction (Ed. Eagle Publishing House/SRSFF), povestire ce face parte dintr-un viitor volum de proză scurtă, proiectat să apară sub titlul Eroi neînsemnați. În 1997, a fost îngrijitor de ediție și colaborator la volumul Istoria SF-ului modern (1911-1984) de Jacques Sadoul, apărut la Editura Vremea. În calitate de editor, a publicat fanzinul Contact între civilizații (1983), revista Nautilus (nr. 1-3, tipărite), precum și antologiile Cronici microelectronice (Ed. Tehnică, 1990), Cronici metagalactice (Ed. Tehnică, 1990), Almanahul Astronomia 2001 (Ed. CD Press), Almanahul Nautilus 2001 (Ed. Nemira) și Cele 1001 de scorneli ale Moșului SF (Ed. Millennium Books, 2012). A coordonat colecția „Nautilus” a editurii Nemira (1992-1993, 1998), colecția „Cyborg” a editurii Pygmalion (1994-1995), imprintul „Fahrenheit” al editurii RAO (1995-1997), colecția SF a editurii Z (1998). În 1997, a susținut rubrica de informații SF din revista Săptămîna și rubrica „Lumea pestriță a science-fictionului“ din revista Magazin Internațional, iar în 1998, rubrica „Salut, prieteni ai anticipației!“ din revista Radio România. În mediul online, a susținut serialele „Viitorul, așa cum a fost” (15 episoade) în http://revistanautilus.ro și „Uzina de vise” (7 episoade) în http://revista-galileo.ro. În calitate de traducător, a tradus și publicat romane și culegeri de povestiri de Philip K. Dick, Gérard Klein, Ursula K. LeGuin, Roger Zelazny, John Brunner (în colaborare), David Marusek, Walter Jon Williams, John Scalzi (în colaborare cu Cristina Ghidoveanu), Brian Herbert & Kevin J. Anderson (șase volume în colaborare cu Cristina Ghidoveanu), Neal Stephenson (în colaborare cu Cristina Ghidoveanu) și volumul de non-ficțiune Eu sunt viu, voi sunteți morți (Philip K. Dick 1928-1982) de Emmanuel Carrere (Ed. Nemira, 1998), în colaborare cu Liviu Radu. Versiunea românească a romanului lui David Marusek, Vânătoarea de capete (Ed. Tritonic, 2008), realizată în colaborare cu Cristina Ghidoveanu, a fost votată drept cea mai bună traducere de SF a anului 2008, pe site-ul http://www.cititorsf.ro. Din 1983, a început colaborarea la emisiunea de radio Exploratorii lumii de mâine, al cărei redactor este din 1990. În decembrie 2010, pornește blogul Moshul SF unde — la rubrica „Cele 1001 de scorneli ale moshului S.F.” — publică povestiri inedite de ficțiune speculativă, semnate de cele mai importante nume ale SF&F-lui românesc, inițiativă pe care se sprijină și apariția antologiei de față. A fost delegat din partea României la Congresele europene de SF din 1992 (Freudenstadt — Germania), 1993 (insula Jersey — Anglia), 1994 (Timişoara — România) şi 2001 (Capidava — România). Figurează în The Encyclopedia of Science Fiction (John Clute & Peter Nicholls, editors — 1993,1999), articolul SF in Romania şi în versiunea electronică Grolier Science Fiction: The Multimedia Encyclopedia of Science Fiction, ediţia 1995. Figurează (cu articol personal) în Dicţionarul SF al autorilor români de după 1990, publicat la Editura Nemira în 1999, în colecţia „Nautilus”, nr. 158, pp. 114-115; de asemenea, (tot cu articol personal) în Dicţionarul scriitorilor din Radio (2004), apărut la editura Casa Radio. Premii: Premiul ziarului Tribuna Sibiului, pentru povestire — 1982; Premiul revistei Tribuna, pentru povestire — 1983; Premiul III la categoria eseu, Romcon, București — 1983; Premiul I pe municipiul București, pentru povestire SF, la festivalul Cântarea României — 1983; Premiul pentru eseu la festivalul Mihail Sadoveanu, Piatra Neamț — 1984; Premiul pentru cea mai bună prezență mass-media, RomCon, Iași — 2001; Premiul pentru publicistică science fiction acordat de Societatea Română de SF&F — 2010. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Blog: moshulsf — Blogul lui Ștefan Ghidoveanu (http://moshulsf.wordpress.com).

Sugestii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.