Neomodernismul şi Generaţia ’60. Context ideologic şi cultural
Henry Winchester, „Steampunk” (2014)
În ultima zi a lunii mai 2014 am achiziţionat de la anticariatul Antic Ex-Libris din Bucureşti un exemplar nou-nouţ dintr-o lucrare din seria „Gothic Dreams”. Cartea a fost scrisă de Henry Wichester, are o prefaţă de G. D. Falksen şi se intitulează „Steampunk – Fantasy Art, Fiction, Fashion and the Movies” (Flame Tree Publishing, Londra, 2014). Am parcurs volumul chiar în ziua în care l-am cumpărat.
Şi iată ce am aflat:
„Steampunk” are coperte cartonate, color, în policromie şi interiorul integral color, pe hârtie lucioasă de calitate excelentă. În „Cuvântul înainte”, G. D. Falksen defineşte foarte succint mişcarea culturală steampunk şi contrastează relativa obscuritate a acesteia din urmă cu două decenii, să spunem, cu popularitatea de care se bucură în prezent.
Capitolul „O revoluţie steampunk” prezintă cadrul conceptual al acestei mişcări culturale, iar cel intitulat „Mişcarea ia viteză” arată în ce direcţii generale s-a dezvoltat curentul steampunk. În schimb, capitolul „O afacere la modă” abordează succint chestiuni practice legate de achiziţionarea şi confecţionarea de vestimentaţie şi accesorii steampunk.
„Ficţiunea fantastică” este un capitol amplu dedicat literaturii steampunk. Am remarcat cu plăcere că, succint, autorul a prezentat lucrări importante ale unor precursori ca Michael Moorcock, ale întemeietorilor Jeter, Powers şi Blaylock, ale unor continuatori din anii 1990 (Gibson, Sterling, Di Filippo, Stephenson) şi ale reprezentanţilor de după anul 2000, de la China Miéville la Stephen Hunt şi de la Ekaterina Sedia la Gail Carriger. Selecţia este judicios făcută, prezentările sunt clare, iar subtitlurile care le introduc sunt pline de jocuri de cuvinte amuzante.
Următorul capitol, la fel de amplu, tratează despre „Steampunk pe ecran”. La fel de succint sunt trecute în revistă o mulţime de producţii relevante pentru această mişcare artistică, fie că e vorba despre producţii cinematografice, seriale de televiziune sau filme de animaţie. Deşi accentul cade asupra producţiilor americane, autorul prezintă şi producţii nipone sau franceze. Tot în spirit steampunk, capitolul se încheie cu evocarea uneia dintre primele pelicule artistice, „Călătoria în Lună” (1902) de Georges Méliès.
„Ochelari de protecţie şi roţi dinţate: arta steampunk” se concentrează asupra artelor grafice. Sunt prezentaţi artişti grafici care au ilustrat volume importante ale genului, au creat romane grafice sau au dus curentul steampunk în arta fotografică.
Ultimul capitol, „Un univers mecanic”, prezintă pe scurt formaţii muzicale steampunk, videoclipuri, jocuri video, întruniri ale adepţilor acestui curent cultural, precum şi artefacte steampunk. Volumul se încheie cu o selecţie judicioasă de adrese ale unor site-uri de autori, reviste, forumuri şi magazine steampunk.
„Steampunk” este, astfel, o introducere clară, cuprinzătoare şi utilă pentru un întreg domeniu cultural. Organizarea materialului prezentat este foarte inspirat făcută. Capitolele sunt împărţite în subsecţiuni foarte concise, care uşurează lectura, iar trecerea în revistă a diferitelor domenii de manifestare ale curentului steampunk este alertă şi antrenantă.
De asemenea, într-un mod adecvat pentru vremurile hiper-vizuale în care trăim, albumul este amplu ilustrat. Numeroase dintre imaginile care însoţesc textul acoperă o întreagă pagină, iar unele se întind chiar pe două pagini, spre deliciul cititorilor. Paginile de text sunt şi ele însoţite de efecte grafice atrăgătoare, plasate pe fundaluri pastelate, încadrate uneori de imagini în dégradé sau punctate cu viniete. Literele cu care sunt imprimate titlurile şi subtitlurile au în egală măsură un aspect foarte atrăgător şi cadrează cu tema lucrării.
Cu alte cuvinte, „Steampunk” merită parcurs pentru informaţiile pe care le conţine, însă merită păstrat pentru că e un fermecător exemplu de artă tipografică. Ca şi „Biblia steampunk” publicată de Jeff VanderMeer şi S. J. Chambers în 2011, „Steampunk” de Henry Winchester reprezintă atât o lucrare de referinţă cât şi o piesă de colecţie.
Pe ansamblu, creatorii acestui album merită felicitări pentru modul în care au selectat şi prezentat informaţiile, pentru alegerea şi ordonarea lucrărilor grafice şi fotografice, pentru tehnoredactare şi pentru condiţiile tipografice fără cusur. Şi, cum lucrurile bune nu se tac, trebuie să vă informez că albumul se poate comanda online aici, pe site-ul Antic Ex-Libris, la un preţ extrem de atrăgător. (Stocul este limitat.)
1 Comment
Este o adevarata opera de arta, o recomand pentru colectie.