Poşta redacţiei #06

Tot frecam facebookul pe ecran, în lipsă de frunză de mentă, căutând soluţii pentru o vizibilitate mai bună a revistei. Disperat de-a dreptul, pentru ca deşi am făcut apel la contributori să mai posteze pe ici şi pe acolo, dar ceva mai des, referinţele la isprăvile dânşilor pe tărâmul ficțiunilor, asta se întâmplă ceva mai rar – mai spre deloc. Dar, după cum se va vedea, nici facebookul nu mai e ce-a fost.

Nemaivorbind că ar fi în folosul fiecăruia să-şi facă publicitate. De fapt aceasta este problema principală. Vizibilitatea literaturii româneşti în general (căci vrând-nevrând o parte dintre cei care ne băgăm în seamă vor trebui să-şi asume rolul de reprezentanţi ai generaţiei pentru contemporani) depinde de vizibilitatea scriitorilor în particular. Voi reduce discuţia la cazul ideal, în care nu se argumentează calitatea de scriitor. Să zicem ca vorbim exact despre cei care merită a fi consideraţi scriitori.

Deci, dragi iluştri oameni de litere, dragi ilustre doamne de litere, cum naiba să vă citească cineva dacă habar nu are de domniile voastre preţioase? Dacă nu vă obosiţi preţiosul apendice măcar să faceţi un pic de aer pe facebook? Şi nu vorbesc despre uau-wow-ce-am mai citit, staţi s-aflaţi ce-am aflat eu, sau ce poză mi-am făcut la pădure pe când culegeam mure. Nu dragilor, ideile voastre originale, de natură a schimba universul, de modelatori, de formatori ai creierelor mai slăbuţe ale cititorilor, acestea sunt lucrurile pe care le aşteptăm cu toţii să le puneţi pe tapet (nu pe peretele gol – acolo se dau în stambă zugravii sau pictorii de biserici). Asumaţi-vă rolul formator pe care nu-l puteţi renega indiferent ce aveţi de gând – pentru că altminteri nu mai sunteţi creatori. Exprimaţi-vă opinia aşa cum face Norman Spinrad – destul de frecvent şi vocal.

Fiţi prezenţi. Fiţi vii. Poate aşa, câte unul dintr-o sută veţi ajunge în vreun fel în Pantheon. Poate, pentru că ar trebui să se adune mai mulţi ca să ajungeţi la suta aceea reprezentativă. Cu modestie, mă voi trage la o parte, într-un colţ cu umbră deasă, căutând a vă spune duios, ca să nu va supăr – nu mă consider scriitor aşa cum vă consideraţi voi, sau cum consideraţi voi că ar fi un scriitor. Şi aşa îmi fac mai multă reclamă decât se cuvine şi nu vreau să vă ţin în loc sub pretext că nu răzbiţi de mine. Ceea ce oricum ar fi pe drept cuvânt neadevărat.

Cum spuneam, facebook face şi tace. Din vizibilitatea de 9% pe care o aveau paginile (şi vorbesc de cele plătite) vor ajunge la sub 4% prin schimbarea algoritmilor de afişare. Facebook ne oferă un filtru – un ciur – prin care ne cerne nisip în ochi. Chiar devine din ce în ce mai important să găsim – să folosim – toate soluţiile alternative pe care le avem la îndemână pentru a creşte vizibilitatea celor care creează.  Dar dacă vreţi să scrieţi pentru sertarul  mileniului următor, nu vă sfiiţi, nu vă deranjez.

Un bun prieten care nu-şi neglijează totuşi tema, mă contrazice şi îmi spune că totuşi reclama sa persistentă şi insistentă nu dă rezultat. Îi răspund, aşa cum am mai făcut-o: mesajul trebuie să conţină informaţie. Informaţia trebuie să aibă caracter cert de noutate, pentru a fi percepută ca atare. Dacă mesajul e redundant, cel care l-a primit odată îl va ignora a doua oară. Îi sugerez astfel să schimbe cât mai des conţinutul şi structura mesajului astfel încât, chiar dacă nu este 100% nou să fie totuşi parcurs în întregime. Pentru că altfel, degeaba îşi consumă timpul postând pe sute de grupuri, rezultatul va fi asimptotic zero.

Legat de asta am vrut să ating şi tema limbajului folosit în scrieri, ca mod de compunere a mesajului folosit în comunicarea cu cititorii. Inovaţiile semantice. Neologismele. Alterări fonetice. Argou. Jargon.  Fondul principal al limbii. Cam astea sunt ideile. Amestecaţi-le. Gândiţi-vă la ele. Articolul pe tema asta nu-l scriu acum, pentru ca ar fi redundant. L-a scris Mircea Opriţă în prelucrarea domniei sale a problemei de limbaj. Citiţi-l cu atenţie şi puneţi în aplicare. Publicul nu se lasă păcălit cu una cu două, iar dacă ţine morţiş să te uite, ai cam finalizat lucrarea.

Drept încheiere, reamintesc termenul de predare a materialelor pentru aprilie, fiind 15 aprilie, datorită decalajului impus odată de week-end şi apoi de concurs, care are data limită 18 aprilie.

Gata, am plecat. A băgat tuş la librărie.

 

Eugen Lenghel

http://lenghel.net

Eugen Stefan Lenghel (n. 10 ianuarie 1966) este specialist în informatică cu experiență de peste 30 de ani. Din 1986 a frecventat Cenaclul studențesc „Solaris”, intrând în viața literară doar puțin după începutul vieții profesionale. Una dintre prozele sale a fost selectată pentru publicare în Almanahul „Anticipația 1990”, urmată de publicarea în numărul 6 al colecției „Clubul SF”, în 1990, a altor două povestiri. După o perioada de consolidare profesională, a reluat activitatea literară în paginile unor reviste online și antologii, dintre care se pot menționa antologia de proză scurtă "Ferestrele Timpului", Tracus Arte, 2013 şi antologia de poem fantastic "Cerul de Jos", Editura Virtuală, 2013. Debutul în volum personal este concretizat prin selecția de proză scurtă "9 Istorii Reutilizate", Editura Tritonic, 2014. În același an, la Târgul de carte Gaudeamus, lansează volumul de proză scurtă "Numărătoare Inversă", la editura Tritonic. În 2015 an revine cu volumul "Fermierul virtual", la Editura Tracus Arte dublat de volumul prin care abordează noi tematici "Instabilitate cuantică", la Tritonic, ambele fiind lansate la Târgul de carte Gaudeamus 2015. Urmează lansarea în 2017 a volumului „Proximul cuantic”, publicat cu sprijinul Editurii Eikon, care cuprinde două proze premiate. Pe lângă volumele de mai sus, contribuie cu de proză scurtă, eseuri și articole diverse în Luceafărul de dimineață, Revista SRSFF, Revista Nautilus, Gazeta SF şi Fictiuni.ro. Experiența de coordonator în publicistica virtuală începând cu 2010, i-a permis ca în 2013 să înființeze revista de literatură și arte vizuale Fictiuni.ro, pe care o conduce în prezent. Tot în 2013 inițiat și continuă să organizeze Festivalul Science & Fiction de la Râșnov.

Sugestii

2 Comments

  • Mulţumesc pentru articol şi pentru sugestii. Într-adevăr, vizibilitatea revistei în ansamblul ei depinde de eforturile de promovare făcute de fiecare dintre colaboratori.

  • 1.ar trebui să înscrieti site-ul aici: http://www.toateblogurile.ro/ (înscriere gratuită)
    o perioada va face reclama, în sensul că articolele de aici vor fi preluate de ei și astfel cei care apeleaza acolo vor vedea automat ce este aici, în cazul meu așa a fost procedura, sper să fie una standard. în materie de literatură credeam că știu tot ce e românesc pe net, se pare că nu, prin urmare da, trebuie resuscitat site-ul pentru că nu e cunoscut. facebook e site de matrimoniale&socializare, e normal să nu aibă impact.
    2. probabil ar fi bine să faceți site-ul cu utilizatori, așa cum are literaturadeazi.ro, agonia.ro, fdl.mobi, după care puteți renunța, așa cum a făcut hyperliteratura.ro
    3. cel puțin doi redactori foarte, foarte tineri, care au pulsul literaturii din cluburile specializate. sunteți în domneiu și știți să îi depistați pe fb și cred că fac volunatriat contra reclamă numele lor.
    succes
    succes

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.