Au trecut deja trei ani!…

Ion Hobana, 1931-2011
Ion Hobana, 1931-2011

„Aș vrea să spun ceva mai ales pentru cei care – sper – ne ascultă. Și anume un lucru pe care îl consider extrem de important: am scris totdeauna pentru aici și pentru acum. Spun asta pentru că vreau să precizez că nu mă obsedează ideea posterității. Asta nu însemnează că nu m-aș bucura foarte mult dacă și în viitor câteva măcar dintre cărțile mele ar mai fi citite și comentate. Cred, de pildă, că pentru cei care vor scrie – și sper să fie încă mulți – despre Jules Verne, cărțile mele pe care le-am dedicat marelui scriitor vor fi cel puțin pomenite. Cred, de asemenea, că și cei care vor scrie despre Wells se vor referi la cartea mea Un englez neliniștit – Universul SF al lui H.G. Wells. Și acuma, în ceea ce privește a doua precizare din formularea mea inițială, când spun ”aici” nu însemnează că nu m-au bucurat în timp și cărțile (nu multe), dar mai ales foarte numeroasele studii și articole care-au apărut în străinătate. Am știut însă întotdeauna cu… mă rog, cu înțelepciunea cuvenită că ele reprezentau niște picături într-un ocean. Așa încât cu adevărat importante sunt lucrurile pe care le-am făcut aici și care au apărut în limba română. Poate părea o afirmație ușor desuetă, dar este adevărul și țin să-l afirm totdeauna.”

ION HOBANA, în cuprinsul emisiunii ”Exploratorii lumii de mâine” – ediția din 23 ianuarie 2010

Acestea erau cuvintele maestrului, rostite în emisiunea „Exploratorii lumii de mâine”, cu un an înainte să ne părăsească pentru zări mai bune… Cuvinte premonitorii de-a dreptul, de parc-ar fi știut ce urma să se întâmple într-un interval nu prea îndelungat.

Astăzi se împlinesc 3 ani de la dispariția lui fizică. Dar parcă niciodată ca până acum, nu am resimțit mai acut uriașa sa influență asupra SF-ului românesc. Chiar dacă echidistanța, calmul și dreapta măsură ale maestrului nu se prea întâlnesc pe coclaurile science fiction-ului românesc, profesionalismul, seriozitatea și chiar erudiția sa au fost urmate de mulți și au dat roade interesante în acești trei ani. Au apărut mai multe cărți demne de menționat, mai multe reviste, un colocviu național îi poartă numele, iar tinerele talente într-ale scrisului s-au obișnuit cu rigoarea, ritmul și greutățile presupuse de meseria de scriitor, așa cum le înfățișa cu fiecare ocazie Ion Hobana.

DIGITAL CAMERA

Am avut privilegiul – de-a lungul a peste 15 ani – să-l am ca invitat de onoare la o mulțime de ediții ale „Exploratorilor…”.  De fiecare dată, întâlnirea cu domnia sa era un adevărat regal. Pur și simplu mă simțeam fascinat de prezența, cunoștințele și discursul acestui adevărat om-orchestră, care – aidoma unui adevărat vrăjitor – transforma chiar și cel mai arid subiect într-o pagină pasionantă de istorie literară sau de sfaturi pentru aspiranții într-ale literaturii.  De pe urma acestor contacte, transformate după un timp într-o adevărată prietenie, am învățat enorm de mult pentru devenirea mea ulterioară în carieră și în viață. Și cum aș putea să-i mulțumesc mai mult maestrului, decât restituind pentru posteritate o serie de reușite radiofonice ale sale, care chiar merită ascultate și – cum se spune popular – „băgate la cap”.

Așa că astăzi, în memoria uneia dintre cele mai mari personalități ale SF-ului românesc din toate timpurile, vă invit să reascultăm împreună o ediție de colecție din anul 2000 (data exactă s-a pierdut, din nefericire, în labirintul Radioului), în care am purtat împreună un dialog extrem de interesant (și agreabil!) despre lansarea ediției a II-a a uneia dintre cărțile definitorii pentru creația lui Ion Hobana: 20.000 de pagini în căutarea lui Jules Verne. Emisiunea o găsiți pe site-ul emisiunii, elm.radiocultura.ro, acolo unde veți putea lua contact și cu alte performanțe radiofonice ale maestrului.

De asemenea, prin amabilitatea prietenilor din Bârlad, oraș în care Ion Hobana și-a petrecut o bună parte din viață (și mă refer aici în special la doamnele IULIA STOIAN și ALINA BUTNARU, de la Muzeul „Vasile Pârvan”), puteți urmări un amplu fragment din interviul pe care maestrul l-a oferit concitadinilor săi cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înființarea Colegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu”, în anul 2007.

Audiție și vizionare plăcute și Dumnezeu să-l vegheze în continuare pe Maestru!

https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vh2n6Ov9pn8

 

Ştefan Ghidoveanu

http://moshulsf.wordpress.com/

Ștefan Ghidoveanu s-a născut la 19 aprilie 1955 la Bârlad (jud. Vaslui). A absolvit ASE București, Facultatea de Comerț, secția Relații Economice Internaționale, în 1979. Economist (profesie abandonată în 1990), scriitor, traducător, critic, eseist, editor, redactor mass-media SF din 1990. A debutat în SF în 1982, în ziarul Tribuna Sibiului cu povestirea „O colecție de artă“. Este prezent în volumele colective Avertisment pentru liniștea planetei (Ed. Albatros, 1990) și La orizont, această constelație (Ed. Albatros, 1990). A publicat în Almanahul Anticipația, almanahurile Tribuna și România Literară, suplimentul revistei Convorbiri literare, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Biblioteca Nova, Almanahul Astronomia 2001. În 2006 apare, cu singurul text SF, în antologia Experimentul Focșani, editată de Muzeul Literaturii Române și Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Din 2011 își reia activitatea de scriitor, cu povestirea „Emanoil Popescu, supererou” apărută în antologia Venus — Povestiri erotice science fiction (Ed. Eagle Publishing House/SRSFF), povestire ce face parte dintr-un viitor volum de proză scurtă, proiectat să apară sub titlul Eroi neînsemnați. În 1997, a fost îngrijitor de ediție și colaborator la volumul Istoria SF-ului modern (1911-1984) de Jacques Sadoul, apărut la Editura Vremea. În calitate de editor, a publicat fanzinul Contact între civilizații (1983), revista Nautilus (nr. 1-3, tipărite), precum și antologiile Cronici microelectronice (Ed. Tehnică, 1990), Cronici metagalactice (Ed. Tehnică, 1990), Almanahul Astronomia 2001 (Ed. CD Press), Almanahul Nautilus 2001 (Ed. Nemira) și Cele 1001 de scorneli ale Moșului SF (Ed. Millennium Books, 2012). A coordonat colecția „Nautilus” a editurii Nemira (1992-1993, 1998), colecția „Cyborg” a editurii Pygmalion (1994-1995), imprintul „Fahrenheit” al editurii RAO (1995-1997), colecția SF a editurii Z (1998). În 1997, a susținut rubrica de informații SF din revista Săptămîna și rubrica „Lumea pestriță a science-fictionului“ din revista Magazin Internațional, iar în 1998, rubrica „Salut, prieteni ai anticipației!“ din revista Radio România. În mediul online, a susținut serialele „Viitorul, așa cum a fost” (15 episoade) în http://revistanautilus.ro și „Uzina de vise” (7 episoade) în http://revista-galileo.ro. În calitate de traducător, a tradus și publicat romane și culegeri de povestiri de Philip K. Dick, Gérard Klein, Ursula K. LeGuin, Roger Zelazny, John Brunner (în colaborare), David Marusek, Walter Jon Williams, John Scalzi (în colaborare cu Cristina Ghidoveanu), Brian Herbert & Kevin J. Anderson (șase volume în colaborare cu Cristina Ghidoveanu), Neal Stephenson (în colaborare cu Cristina Ghidoveanu) și volumul de non-ficțiune Eu sunt viu, voi sunteți morți (Philip K. Dick 1928-1982) de Emmanuel Carrere (Ed. Nemira, 1998), în colaborare cu Liviu Radu. Versiunea românească a romanului lui David Marusek, Vânătoarea de capete (Ed. Tritonic, 2008), realizată în colaborare cu Cristina Ghidoveanu, a fost votată drept cea mai bună traducere de SF a anului 2008, pe site-ul http://www.cititorsf.ro. Din 1983, a început colaborarea la emisiunea de radio Exploratorii lumii de mâine, al cărei redactor este din 1990. În decembrie 2010, pornește blogul Moshul SF unde — la rubrica „Cele 1001 de scorneli ale moshului S.F.” — publică povestiri inedite de ficțiune speculativă, semnate de cele mai importante nume ale SF&F-lui românesc, inițiativă pe care se sprijină și apariția antologiei de față. A fost delegat din partea României la Congresele europene de SF din 1992 (Freudenstadt — Germania), 1993 (insula Jersey — Anglia), 1994 (Timişoara — România) şi 2001 (Capidava — România). Figurează în The Encyclopedia of Science Fiction (John Clute & Peter Nicholls, editors — 1993,1999), articolul SF in Romania şi în versiunea electronică Grolier Science Fiction: The Multimedia Encyclopedia of Science Fiction, ediţia 1995. Figurează (cu articol personal) în Dicţionarul SF al autorilor români de după 1990, publicat la Editura Nemira în 1999, în colecţia „Nautilus”, nr. 158, pp. 114-115; de asemenea, (tot cu articol personal) în Dicţionarul scriitorilor din Radio (2004), apărut la editura Casa Radio. Premii: Premiul ziarului Tribuna Sibiului, pentru povestire — 1982; Premiul revistei Tribuna, pentru povestire — 1983; Premiul III la categoria eseu, Romcon, București — 1983; Premiul I pe municipiul București, pentru povestire SF, la festivalul Cântarea României — 1983; Premiul pentru eseu la festivalul Mihail Sadoveanu, Piatra Neamț — 1984; Premiul pentru cea mai bună prezență mass-media, RomCon, Iași — 2001; Premiul pentru publicistică science fiction acordat de Societatea Română de SF&F — 2010. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Blog: moshulsf — Blogul lui Ștefan Ghidoveanu (http://moshulsf.wordpress.com).

Sugestii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.