Cosmin Perța

Cosmin Perta s-a nascut in 1982 la Viseul de Sus (Maramures). Clujean de adoptie (literat cu acte-n regula, dupa studii la Universitatea "Babes-Bolyai"), a fost redactorul mai multor reviste literare napocane. A publicat in 2002 "Zorovavel", volum de versuri bine primit si premiat prin tot Ardealul. Prezent in antologia "Generatia 2000", alcatuita de Marin Mincu, Perta scrie poezie si proza si este in prezent jurnalist cultural la ziarul "Clujeanul". Cand a debutat, la 20 de ani, cu "Zorovavel", Cosmin Perta a devenit dintr-o data una din vocile convingatoare ale unei generatii in plina afirmare. Dintre poetii Clujului, care constituie (continuand traditia echinoxista) un centru important al poeziei romanesti contemporane, Perta este, alaturi de Stefan Manasia si Rares Moldovan, unul dintre cei care dau substanta discursului echinoxist actual (desi fiecare din ei s-a desprins definitiv de matca) in paradigma noii sensibilitati milenariste si despre care se vorbeste (pana, hat, la Bucuresti), cel mai des. Imbinand atat de fericit si de firesc tandretea cu forta, artificialul de sorginte baroca si vitalitatea provocatoare, violenta si suavitatea, Cosmin Perta arata ca si-a imblanzit, de la debutul de acum patru ani, imaginarul poetic, si a reusit sa scape de ultima stangacie care-l impiedica sa intre in randul poetilor maturi si valorosi: metaforizarea excesiva. Cu "Santinela de lut" (care cuprinde cateva superbe poeme de dragoste, si versuri memorabile in care fiorul mortii este surprins intr-o forma cizelata, pregnanta, tulburatoare, cum doar putini poeti de azi reusesc), Cosmin Perta da una din cartile cele mai puternice si mai generoase pe care douamiismul poetic le-a pus pana acum in circulatie. Format ca poet, se afirmă ca prozator odată cu romanul Întâmplări la marginea lumii (Editura Cartea Românească, 2007), continuând cu volumul de proză Două povestiri (Editura Tracus Arte, 2010), Teofil și Câinele de lemn (Editura Herg Benet, 2012), Vizita (Editura Herg Benet, 2013)[3], În urmă nu mai e nimic (Editura Polirom, 2015). În 2011 publică la Editura Tracus Arte, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, iar în 2012 monografia Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție, la Editura MNLR. Pentru romanul Teofil și Câinele de lemn este desemnat Tânărul prozator al anului 2012. În 2015, Polirom îi publică romanul "In urma nu mai e nimic". „Marturia fictionala a lui Cosmin Perta incepe ca un roman al formarii si se incheie deocamdata ca roman al de-formarii. Deformare manierista, in linia Curtius-Hocke, cu o puternica nota de originalitate adusa de conflictul interior al unui personaj care vineaza revelatia si tinjeste dupa semnele divinitatii, desi nu renunta niciodata cu totul la razvratirea cea mai lumeasca. Traseul acesta conflictual trece si printr-o zona a outopos-ului ce poate fi interior, un produs pur al halucinatiei, dar si exterior – spatiu crestin-ortodox, al fugii de lume.” (Bogdan-Alexandru Stanescu) „Privit ca excentric, adica aflat in afara centrului unei literaturi, Cosmin Perta nu mai poate fi raportat la nimic, desi e la fel de bun precum Stefan Manasia, din generatia sa. De aceea, trecut prin gratiile criticii nord-vestice, el este un scriitor bun de pus sub presul ironiei si al zeflemelii, dar care, paradoxal, nu intirzie prin fiecare carte sa-si arate talentul.” (Marius Conkan)

CRONICĂ DE CARTE

Antologia #Rezist

Nota antologatorului Această antologie nu reprezintă un act politic. Cel mult o bornă istorică, o foiță de turnesol, un aide-mémoire, un gest estetic, un manifest poetic. Poezia este forma artistică cea mai sensibilă la tectonica socială, spațiul imediat de manifestare a reacțiilor nedecantate, necizelate, spațiul țipătului. Acesta este spațiul care ne interesează, cel în care […]Citește...

FICŢIUNE

Teofil şi Câinele de lemn (fragment de roman)

I Inginerul Nicolae Popete avea 86 de ani şi tocmai descoperise maşina timpului. Pentru a breveta invenţia avea nevoie de un subiect care să facă prima „lansare” şi să se şi întoarcă de acolo, nu atât pentru a povesti (ştiinţa nu este interesată de istorii), cât pentru a demonstra reversibilitatea procesului. În scopul găsirii unui […]Citește...