Clipe dintr-o zi

Leonard Oprea - Coperta Radiografia 1Text extras din volumul „Radiografia clipei“, lansare la Bookfest 2016, 5 iunie, ora 16:30 la standul Tracus Arte

Şi Teofil simţi cum se naşte în el un început de luptă cu sine-însuşi, adică, memorie, dorinţă şi încarnarea-banalului. Încercă să se explice, înainte de a întina imaculata petală de cireş — o foaie de hîrtie, înainte ca stindardul său să fîlfîie arătînd blazonul — un creier cu frîu şi zăbală, înainte de a-şi spune răguşit de îndîrjire — oare într-adevăr nu exist, nu?

înainte de a fi încolţit de moartea din noua zi, parcelă a prezentului un continuu cînd şi cînd modelat de propria-i conştiinţă.

Privi pe fereastră. Se lăsă pătruns de lumina venită de afară. Inundat de lăptoase pîraie de fotoni. Încet, încet, blocurile sufletului său plecară unele de lîngă altele într-o nouă derivă spre o altă aşezare, nu, reaşezare după o schemă numai de ele ştiută. Şi totuşi, despre oceanele planetei din mine încă nu am aflat nimic, oare cînd îmi vor creşte necesarele branhii? se întrebă Teofil.

Îşi strînse în jurul mijlocului halatul călduros, apoi mai luă o gură de cafea. Suspină, of, of, de cîte ori sîntem bătrîni, aproape întotdeauna?… căci restul, copilăria, tinereţea, maturitatea, sînt stări irepetabile şi nu cred că greşesc… nu există sensuri stabile, fluenţa conştiinţei conştiente nu îngăduie aşa ceva, iar dacă ea nu e capabilă să decidă asupra statorniciei termenilor, pentru

inconştient totul se topeşte în vîlvătaia unor plămădiri perpetue şi aparent lipsite de finalitate, da, aparentă fiind mila lui faţă de noi, cei blestemaţi să-i descifrăm, chinuindu-ne, ţelurile…

Se apropie de birou, foaia de hîrtie îl aţintea cu privirea-i oarbă, în încăpere zorile torceau nepăsătoare: tăcerea şi liniştea — urme de mucegai, de căldură şi îngheţ, de geamăt stins, de amorţire pregătitoare a mişcărilor leneşe, de, simţită totuşi de antenele tocite ale instinctelor, întoarcere ezitantă spre alte zori nepierdute încă în întregime — cu vîrfurile degetelor Teofil mîngîie coala, pe urmă se aşeză în jilţ şi iar, of, of, jilţul scîrţîi plîngînd uşor din toate încheieturile îmbătrînite de greutatea trupurilor care-l posedaseră, stăpînul lui de acum îşi aprinse o ţigară, pufăi de cîteva ori, apoi luă tocul în mînă, înmuie peniţa în cerneala din călimara ferecată cu argint, se aplecă deasupra foii, dar imediat reaşeză tocul pe birou şi se lăsă pe spate. Jilţul îl primi suspinînd din nou. Teofil îşi strînse buzele pînă i se înălbiră: cum trebuie să înceapă, să se explice? cum poate fi rememorată o zi trecută, mai precis ziua de ieri, dar, oricum, tot o zi?… ei bine, voi ordona ancheta, o să declanşez atentatul la memorie, la sertarele ei din rafturile cele mai de sus şi la cele din beciuri, sertarele arareori deschise, ce  îngrozitor sună cînd sînt trase, miaună, latră, urlă, rîd sertarele burduşite cu banal-cotidian…, dar dacă există o infinitate de clipe banale, alcătuind tipuri de banal, nu, specii de banal, cum să le recunoşti? cum să le clasifici? cum să alegi dintre ele clipa cea mai reprezentativă, modelul ideal, cum? cînd cel mai ades sînt încrucişate, abundă hibrizii dizgraţioşi şi ucigători, iar ştiinţa asta cu nume necunoscut încă (oare poate fi creat cuvîntul?) arta asta trebuie moşită, impusă, studiată, practicată, deci introducerea mea va fi un anume bestiar, voi povesti faptele clipelor animale-bizare…, întinse mîna şi luă tocul, îl înmuie din nou în cerneală, după aceea îi băgă coada în gură, o strînse între dinţi o dată, de două ori, se întrebă, de ce n-am luat stiloul? mi-ar fi mult mai uşor… aşadar, ce a în-sem-nat ieri?

radiografia clipei

 

Leonard Oprea

Leonard Oprea este un prozator, poet, haijin și eseist contemporan român și american. A urmat Liceul Andrei Șaguna din Brașov, apoi Universitatea din Brașov, având și o specializare în mass-media la Chico University, California, în 1990. Leonard Oprea debutează în 1981 cu proză scurtă în revista literară Vatra din Târgu Mureș. În perioada 1981 - 1987 publică proză în principalele reviste literare naționale, pentru care primește premii literare naționale pentru proză scurtă în 1981, 1982, 1984, 1985. Între 1978 și 1989 devine disident anticomunist[1][2]. Este interogat de către Securitate. Participă la revolta muncitorilor din Brașov, din 15 noiembrie 1987. După această dată este interzis ca scriitor de către Cenzura ceaușista, prin înștiințare oficială din partea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (CCES).[3] Între 1990 și 2006 publică în România articole și eseuri, proză în reviste literare și culturale naționale: Orizont, Timpul, Atelier LiterNet. În 1992 creează Fundația Culturală "Vladimir Colin", onorînd cu premiile sale intelectuali români și americani-români, cum sunt: Vladimir Tismăneanu, Andrei Codrescu, Nicolae Manolescu, Șerban Foarță,Bogdan Ficeac, Radu Pavel Gheo, Mircea Opriță. În 1995 fondează editura Athena Publishing House. Fondator, editor și patron al editurii Athena Publishing House, din București, Leonard Oprea editează și publică la această editură, în 1995, 3 ediții bibliofile și bilingve (Engleză-Română - autor retroversiuni profesorul Bogdan Ștefănescu, Universitatea din București), carți care prezintă poezii și eseuri create de Nichita Stănescu, Constantin Noica și Mircea Eliade. Aceste ediții speciale, Leonard Oprea le-a distribuit, non-profit, Bibliotecilor, Universităților, Institutelor Culturale și Ambasadelor din Europa, America și Japonia, avînd ca scop diseminarea Culturii Române în lumea întreagă. Între 2003 și 2006 publică articole, proză, eseuri și meditații creștine în SUA, în săptămânalul New York Magazin, în revista culturală americano-română Romanian Times și în săptămânalul electronic internațional Acum. În anii 2005 și 2006 publică proză, eseuri și meditații creștine în revista culturală Atheneum, din Vancouver, Canada. Din 1999 și pînă în 2014 a trăit în SUA, iar în prezent locuiește în București. În România, Leonard Oprea a lucrat ca freelancer cu editurile Nemira, RAO, Olimp, cu Fundația Soros România, cu firmele Coca‑Cola și World Trade Center, dar și cu Centrul Waldorf. În SUA a colaborat cu Xlibris Corporation /a Random House Ventures/, dar și cu alte, diverse firme, small & medium business.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!