Despre criza filosofiei și fenomenele virale. Interviu cu Peter Singer

Peter SingerPrima conferință a lui Peter Singer în România, Animal Liberation, Philosophy and Future Prospects, mi-a oferit șansa unei discuții cu filosoful australian. Am povestit despre statutul filosofiei, despre fenomenele virale și cum anume propunem linii de demarcație între acțiune și gândire în cazul unor subiecte de interes actual.

Rareș Iordache: Discutați la Cluj-Napoca despre Animal Liberation, Philosophy and Future Prospects. Primul termen din acest titlu presupune un soi de trend, într-o continuă răspândire în prezent, cu toate că istoricul său îl plasează cu câteva decenii în urmă. Mai apoi, despre filosofie, un domeniu care se confruntă cu probleme, care pare că nu își regăsește actualitatea în societate.

Peter Singer: Filosofia ca ceva obsolet? Cred că este o accepție 100% greșită. Tot timpul întâlnesc oameni care îmi spun că au devenit vegetarieni întrucât mi-au citit cartea. Sigur, nu doar cartea mea despre eliberarea animalelor, ci și cărțile despre sărăcia în lume, de exemplu. Oamenii spun că au început să lupte pentru reducerea acesteia ajutând anumite organizații mondiale și tocmai acesta este rezultatul filosofiei. Eu scriu despre filosofie, etică și cum ar trebui să trăim etic și cred că se face o mare diferență în lume prin aceste lucruri. Există acest site numit thelifeyoucansave.com, bazat pe o carte pe care am scris-o și poartă respectivul titlu, și văd cum mii de oameni se implică în această cauză, oameni care își schimbă tratamentul aplicat animalelor sau modul în care trăiesc. Eu cred că filosofia face o mare diferență în lume. De asemenea, cred că ea are puterea de a produce schimbări.

 

R.I. : Credeți că ar fi nevoie să aplicăm o re-gândire a situs-ului filosofiei, ar trebuie să reașezăm lucrurile și direcțiile în acest domeniu?

P.S. : Eu cred că tocmai aceasta se întâmplă. Iată, filosofia se predă în universități. În mod cert nu am foarte multe cunoștințe despre ce se petrece în universitățile din România, ce se gândește aici, dar în țările cu care sunt familiarizat, țări vorbitoare de limbă engleză, în particular, și unele din anumite părți ale Europei (Germania, Scandinavia, mai nou Franța, Italia, Spania, Polonia), există un foarte mare interes față de filosofie și oamenii re-gândesc această situare, găsind filosofia extrem de relevantă pentru întrebări referitoare la modul în care trăiesc, pentru simplul fapt că ei sunt în societate. Trăim într-o societate a consumului în care oamenii sunt încurajați să cheltuie cât mai mult, să cumpere cât mai mult, cu cât au mai mulți bani, cu atât consumă mai mult. Știm că un astfel de stil de viață nu este unul complet satisfăcător, deci filosofia oferă oamenilor o oportunitate să se oprească și să gândească asupra acestor lucruri. Cred că în unele universități profesorii fac ceea ce ar trebui să facă: ajung la studenți la vârsta potrivită, când ei încep să-și gândească viața, cariera, iar rezultatul este că acei oameni-în-societate își schimbă modul în care trăiesc.

R.I. : Slavoj Zizek afirmă că ecologia este un adevărat opiu pentru mase. Sigur, filosoful sloven vorbește, printre altele, și despre violență, proprietatea privată, noile dezvoltări tehno-științifice, ș.a. Propunerea sa este să ne oprim să acționăm, și doar să gândim sa să re-gândim totul. Să fie acest lucru și o șansă se re-investire simbolică a filosofiei?

P.S. : Cred că trebuie să le facem pe ambele, și să acționăm, și să medităm. În mod cert trebuie să gândim la ce anume ar putea face diferența pe termen lung, dar trebuie să ne protejăm mediul înconjurător și, în mod clar, nu putem face asta doar teoretic. Atunci trebuie să încurajăm mișcările ecologice. După cum știți, Zizek spune mereu lucruri istețe, însă trebuie să mergem mai adânc pentru a vedea ce anume trebuie să facem concret pentru a proteja descoperirile, de exemplu, și aceasta reclamă acțiune, acțiune politică. Dacă vom trage o linie și vom spune că ecologia este un simplu opiu pentru mase, afirmația va fi interpretată de anumiți oameni în sensul în care nu trebuie să se deranjeze sau să fie interesați de ecologie, căci oricum nu merge. Acest lucru este total fals. Din contră, nu facem suficient, trebuie să facem mult mai multe pentru a ne proteja mediul, ecologia.

R.I. : Cum scăpăm, totuși, de puterea exemplului? Vorbind de Zizek și despre ecologia ca ceva viral, trebuie admis că el are puterea de influențare a maselor, ceea ce spune poate avea un anumit impact, admițând aici ceea ce spuneați anterior despre faptul că filosofia încă face o mare diferență în societate.

P.S. : Zizek este un scriitor și un gânditor fanscinant. Cred că atunci când spune aceste lucruri ar trebuie să ne oprim și să ne gândim la ele, de fapt, și să-i aflăm motivele acestui fel de argumentare. Din experiența mea, Zizek știe foarte bine să manipuleze cuvintele și să spună lucruri paradoxale, însă nu oferă mereu motive reale sau explicații. Cred că dacă ești serios, dacă vrei să protejezi planeta, ar trebui să te oprești să mănănci carne, întrucât cest lucru ar avea un mare impact asupra ei și tu ai putea contribui la diminuarea lui. Zizek poate că ar treebui să facă ceva în sensul ăsta, iar dacă nu o face, atunci nu este serios în ceea ce privește aceste lucruri.

R.I. : Cercetările mele sunt direcționate în jurul teoriei viralului, influențate de teoria contagiunii a lui Jussi Parikka și viralitatea lui Tony D. Sampson. Un anumit trend, un anumit curent poate urma simptomatologia unui fenomen viral. Putem concepe o conexiune între teoria despre drepturile animalor și fenomenele virale? Putem gândi drepturile animalelor ca un fenomen viral?

P.S. : Cred că filosofia eliberării animalelor își are rădăcinile mult mai departe pe firul istoric decât discuțiile în jurul viralului, a viralității din timpurile noastre, deoarece este răspândită în cărți și articole scrise în anii ’70. Cred că ceea ce este cu adevărat important este că ideea acesta a drepturilor animalelor este încă actuală, strânge oameni în jurul ei, are o infleunță în creștere. Problema cu acest obiecte virale este că ele încep într-o bună zi, continuă o anumită perioadă, iar după câteva săptămâni oamenii merg mai departe, trec la altceva. Total contrar acestui aspect, eliberarea animalelor are cel puțin 30 de ani, continuă să crească și cred că va dispune de baze din ce în ce mai solide.

Conferința de la Cluj-Napoca – 11 mai 2013, Animal Liberation, Philosophy and Future Prospects
Peter Sincer și-a argumentat prin date statistice afirmația cu privire la tendința în creștere a influenței filosofiei drepturilor animalelor în modul de viață al oamenilor. O altă idee enunțată a fost aceea a reducerii creșterii demografice, în contextul unei tendințe vizibile de suprapopulare a Planetei.
Peter Singer este filosof australian. Predă la Universitatea Princeton și Universitatea Autonomă din Barcelona (singurul program masteral din Europa pe drepturile animalelor). O biografie completă și lista publicațiilor lui Peter Singer o puteți găsi aici.
Avatar photo

Rareş Iordache

http://raresiordache.net/

Rares Iordache este autorul volumului Selfie, descoperirea fetei, Editura Tritonic, Bucuresti, 2014. A sustinut public teza de doctorat pe 27 septembrie la Universitatea Babes-Bolyai, titlul lucrarii fiind: Viralitatea in virtual. Introducere in teoria viralului. A scris si scrie pentru mai multe reviste din tara si strainatate. Din 2014 coordoneaza revista #hibridmedia. Ca profesie, activeaza in domeniul IT.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!