Dune – Frank Herbert

Anul acesta [2020, n.a.] s-au împlinit 55 de ani de la apariția în volum a primului roman care a pornit saga Dune a celebrului autor Frank Herbert. Romanul apărut sub formă de serial în anii precedenți (1963-1964) în revista Analog Science Fiction and Fact, o prestigioasă revistă de SF, cunoscută drept Astounding Stories la prima apariție în 1930. Prin urmare, povestea principală era deja celebră atunci când în 1965, sub o formă extinsă și prelucrată, a fost trimisă la edituri. Este binecunoscut obiceiul editorilor americani de a pune lucrările în așteptare, de a evita autori refuzați de colegi și de a nu accepta lucrări trimise și la alte edituri. Astfel că fenomenul de a obține respingerea a 20 de case editoriale în același an poate fi explicat și altfel decât un record de agresivitate editorială. 

Cu toate acestea, cartea a fost publicată în august 1965 de o editură specializată pe manuale de reparații auto, fără volume literare în portofoliu. Astăzi, un exemplar princeps Dune tipărit de editura Chilton Books este evaluat la circa 10 mii de dolari. Seria de evenimente care au condus la apariția cărții pare a fi mai mult o grabă de a pregăti un volum în vederea concursurilor literare din anul următor. E facil să privim retrospectiv, să reconstruim evenimentele, dar lucrurile decurg natural. Trebuie să ne gândim totuși că este vorba de o poveste apărută în Analog, care sub forma de roman a primit fără ezitări două premii astăzi consacrate. aflate la începuturi atunci,, premiul Hugo din 1966, alături de Roger Zelazny și premiul Nebula tot în 1966, aflat atunci la prima ediție. 

Prin urmare vorbim de un best-seller mondial, așa cum a și fost declarat în 2003, având peste 20 de milioane de exemplare vândute și nenumărate traduceri. Este de așteptat ca această inegalabilă poveste să devină sursă de inspirație pentru alte opere literare și chiar filme. Chiar fiul autorului, Brian Herbert, a completat seria, cu volume antedatând acțiunea filonului principal. În ceea ce privește drepturile de ecranizare, acestea au fost obținute încă din 1971, deși primul film a apărut cu mare întârziere în 1984, regizat de David Lynch. În 2000 a urmat mini-seria cu același nume în regia lui John Harrison, continuând povestea. În 2004 aceasta din urmă cucerise unul dintre primele trei locuri ca popularitate pe Sci-Fi Channel, principalul distribuitor de filme SF.

Au mai fost și alte încercări, precum celebrul proiect al lui Jodorowski niciodată demarat, apoi anunțul din 2008 al studiourilor Paramount, proiect abandonat la rândul lui în 2011. Complexitatea epică a acțiunii, întinderea atât temporală de-a lungul mai multor milenii, cât și spațială la scara colosală a unui imperiu galactic, cu multitudinea de ramificații sociale în contrast cu absența manifestă a gadgeturilor tehnologice care abundă în alte opere science fiction, fac orice proiect dedicat marilor ecrane să devină cel puțin dificil.

Care ar fi secretul romanului Dune și de fapt al întregii saga Dune? Romanul se numără printre rarele lucrări epice soft-SF, care concentrează efortul speculativ în special asupra dezvoltării societății umane într-un  viitor de mare întindere. După cum se poate bănui, descrierea societății umane indiferent din ce perioadă temporală nu se poate face fără a exemplifica interacțiuni umane, comunicare, desfășurarea emoțiilor și experiențelor individuale. Ori exact aceste lucruri îmbogățesc până la saturație operele lui Frank Herbert. Interacțiunea interumană fiind unul dintre subiectele principale care trebuie abordate într-un block-buster, conform rețetei romanelor de succes – analizată în articole precedente, devine evident de ce Dune a căpătat o atât de mare vizibilitate. Spuneam că romanul este un soft-SF, în special datorită abordării aspectului social al dezvoltării umanității dar și pentru că tehnologia este justificat înlăturată din cadru, parcă în ciuda lui Isaac Asimov sau a lui Philip K. Dick, interzicând prezența automatelor, a mașinilor de calcul sau a roboților, sursă primordială a decăderii societății. 

În încheiere nu pot decât să subliniez nerăbdarea mai multor generații de cititori în așteptarea premierei mult-așteptatului mega-film.

2020, Luceafărul de Dimineață

Eugen Lenghel

http://lenghel.net

Eugen Stefan Lenghel (n. 10 ianuarie 1966) este specialist în informatică cu experiență de peste 30 de ani. Din 1986 a frecventat Cenaclul studențesc „Solaris”, intrând în viața literară doar puțin după începutul vieții profesionale. Una dintre prozele sale a fost selectată pentru publicare în Almanahul „Anticipația 1990”, urmată de publicarea în numărul 6 al colecției „Clubul SF”, în 1990, a altor două povestiri. După o perioada de consolidare profesională, a reluat activitatea literară în paginile unor reviste online și antologii, dintre care se pot menționa antologia de proză scurtă "Ferestrele Timpului", Tracus Arte, 2013 şi antologia de poem fantastic "Cerul de Jos", Editura Virtuală, 2013. Debutul în volum personal este concretizat prin selecția de proză scurtă "9 Istorii Reutilizate", Editura Tritonic, 2014. În același an, la Târgul de carte Gaudeamus, lansează volumul de proză scurtă "Numărătoare Inversă", la editura Tritonic. În 2015 an revine cu volumul "Fermierul virtual", la Editura Tracus Arte dublat de volumul prin care abordează noi tematici "Instabilitate cuantică", la Tritonic, ambele fiind lansate la Târgul de carte Gaudeamus 2015. Urmează lansarea în 2017 a volumului „Proximul cuantic”, publicat cu sprijinul Editurii Eikon, care cuprinde două proze premiate. Pe lângă volumele de mai sus, contribuie cu de proză scurtă, eseuri și articole diverse în Luceafărul de dimineață, Revista SRSFF, Revista Nautilus, Gazeta SF şi Fictiuni.ro. Experiența de coordonator în publicistica virtuală începând cu 2010, i-a permis ca în 2013 să înființeze revista de literatură și arte vizuale Fictiuni.ro, pe care o conduce în prezent. Tot în 2013 inițiat și continuă să organizeze Festivalul Science & Fiction de la Râșnov.

Sugestii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.