Excelsior! Excelează!

Deviza Excelsior! l-a însoțit pe Stan Lee în aproape toate inițiativele sale. Incredibila influență asupra dezvoltării culturii pop, dar și imensul succes de box-office al filmelor ce ilustrează aventurile personajelor sale demonstrează nu numai valențele artistice, dar sunt însoțite și de remarcabile rezultate financiare. Nu mai este un secret că ultimul film din seria Avengers – Endgame (Răzbunătorii – Sfârșitul Jocului)  a depășit recordul la încasări deținut de mai bine de zece ani de către Avatar. Probabil este necesară și mențiunea că tranzacția prin care Marvel a fost integrat în uriașul conglomerat Disney a depășit cu puțin suma de 4.2 miliarde USD. O estimare globală a încasărilor obținute doar din filmele bazate pe personajele create sau la care a contribuit Stan Lee ajunge la 22 de miliarde de USD.

O astfel de dimensiune economică propulsează orice știre despre Marvel sau Stan Lee pe primele pagini în întreaga lume, influențând direct și imediat o mulțime de alte tranzacții financiare. Aproape tot ce ține de creația și cariera lui Stan Lee, desfășurate de-a lungul celor 95 de ani de viață, întreruptă regretabil în noiembrie 2018, are impact imediat în mediul cultural, economic, și de ce nu, social.

Supereroul Stan Lee, merită acest titlu pe drept cuvânt. A influențat societatea umană, pe cea anglofonă în primul rând, într-o măsură chiar mai mare decât fenomenul Star Trek. Influența sa a devenit vizibilă odată cu povestirile dedicate noilor personaje create în anii ’60, eroi moderni cu puteri speciale, dar umani și imperfecți. Lee a crescut ca autor și a propulsat Marvel prin popularitatea personajelor imaginate, a caracterizării lor elaborate, și a altor ingrediente secrete pe care vom încerca să le dezvăluim.

Stan Lee a împrumutat din personalitatea proprie de revoltat și apărător al dreptății sociale fiecăruia dintre personajele imaginate și descrise în lucrările sale. Nu este deloc surprinzător că a prezentat publicului american de BD primul supererou originar de pe continentul african. Black Panther (Pantera Neagră) personaj prezentat în filmul omonim apărut în 2017, a fost introdus alături de Cei Patru Fantastici în 1966, la doar doi ani după publicarea în SUA a Legii Drepturilor Civile, într-o perioadă în care Mișcarea pentru Drepturi Civile era încă în plină acțiune. E greu de determinat cu precizie impactul pe care l-a avut atunci asupra societății americane, dar trebuie amintit că Stan Lee, fost Stanley Martin Lieber, provenea dintr-o categorie defavorizată mult timp, fiind evreu,  născut într-o familie de emigranți români. Putem deduce că zbaterile timpurii și-au pus puternic amprenta asupra creatorului care dorea influențeze lumea spre mai bine.

Având reperul trasat în 1966 și Legea Drepturilor Civile din 1964, putem privi cu alți ochi apariția în 1963 a personajelor din Universul X-Men. Este evident pentru toată lumea că aventurile acestor personaje reprezintă o alegorie a luptei pentru drepturi civile, pentru recunoașterea dreptului la existență socială, mutanții – chiar favorizați de soartă cu puteri extraordinare –  erau prin naștere marginalizați, defavorizați, urmăriți pentru vina de a fi diferiți. Recunoaștem prin aceste trăsături asociate tuturor celor lipsiți de drepturi și libertăți, născuți într-un context nepotrivit, stabilit arbitrar de un grup sau altul. Într-un interviu cu Rolling Stones, Lee afirma că Principalul obiectiv era să demonstrăm că bigotismul are o putere teribil de malefică.[…] Asta dacă vă mai trebuia alt subiect pentru o poveste cu supereroi

Activ social, Stan Lee a fost un apărător al principiilor morale și al dreptății. În 1971 a fost rugat să insereze într-una dintre publicațiile coordonate de el un mesaj împotriva folosirii drogurilor. Mai degrabă decât să insereze un simplu mesaj, ușor de neglijat de public, el a imaginat povestea unui presupus prieten al lui Spider-Man. Bineînțeles povestea a fost oprită la publicare de autorități (un comitet de cenzură), datorită referințelor la droguri, inacceptabile la acea vreme. Chiar și așa, Stan Lee l-a convins pe Martin Goodman, editorul din acea vreme, să publice revista chiar fără aprobare, afirmând pentru New York Times (1971) că Nu ne putem ține capetele în nisip mereu. Dacă această poveste va ajuta un copil oriunde în lume să evite drogurile sau să se le abandoneze chiar și o zi mai devreme, merită să facem asta mai bine decât să așteptăm aprobarea autorităților.

Curajul lui Lee, împreună cu echipa Marvel, de a publica doar trei astfel de reviste a dus la revizuirea codului de cenzură chiar în același an, fiind evidențiat că mențiunile privind dependența de droguri pot fi acceptate, câtă vreme aceasta din urmă este descrisă drept un obicei nociv.

Se observă că Lee a apreciat la justa valoare rolul formator al creației literare, având vocația de a influența benefic masele. Toate acestea se regăsesc în persistența eroilor bine-intenționați, umani, imperfecți, supuși astfel greșelii, dar având un impact final în general pozitiv, care servește învățării unei lecții despre viață, atât personajelor imaginare, cât și cititorilor.

Suntem datori să privim cu imens respect incredibil de vasta operă a acestui artist cu adevărat polivalent: scriitor, desenator și regizor, pe lângă multe alte calități și abilități creatoare. Suntem siguri că opera sa va continua păstrând aceeași direcție, o multitudine de titluri și filme fiind planificate pentru a fi prezentate publicului de generații artiști care s-au născut și au crescut admirând Universul Marvel. În ciuda divergențelor între continuatorii operei sale, suntem convinși că acestea se vor rezolva, în acest univers imperfect , sub privirea îngăduitoare și mereu zâmbitoare a maestrului, insinuând mai în glumă, mai în serios Potoliți-vă, sau cobor la voi!

Eugen Lenghel

http://lenghel.net

Eugen Stefan Lenghel (n. 10 ianuarie 1966) este specialist în informatică cu experiență de peste 30 de ani. Din 1986 a frecventat Cenaclul studențesc „Solaris”, intrând în viața literară doar puțin după începutul vieții profesionale. Una dintre prozele sale a fost selectată pentru publicare în Almanahul „Anticipația 1990”, urmată de publicarea în numărul 6 al colecției „Clubul SF”, în 1990, a altor două povestiri. După o perioada de consolidare profesională, a reluat activitatea literară în paginile unor reviste online și antologii, dintre care se pot menționa antologia de proză scurtă "Ferestrele Timpului", Tracus Arte, 2013 şi antologia de poem fantastic "Cerul de Jos", Editura Virtuală, 2013. Debutul în volum personal este concretizat prin selecția de proză scurtă "9 Istorii Reutilizate", Editura Tritonic, 2014. În același an, la Târgul de carte Gaudeamus, lansează volumul de proză scurtă "Numărătoare Inversă", la editura Tritonic. În 2015 an revine cu volumul "Fermierul virtual", la Editura Tracus Arte dublat de volumul prin care abordează noi tematici "Instabilitate cuantică", la Tritonic, ambele fiind lansate la Târgul de carte Gaudeamus 2015. Urmează lansarea în 2017 a volumului „Proximul cuantic”, publicat cu sprijinul Editurii Eikon, care cuprinde două proze premiate. Pe lângă volumele de mai sus, contribuie cu de proză scurtă, eseuri și articole diverse în Luceafărul de dimineață, Revista SRSFF, Revista Nautilus, Gazeta SF şi Fictiuni.ro. Experiența de coordonator în publicistica virtuală începând cu 2010, i-a permis ca în 2013 să înființeze revista de literatură și arte vizuale Fictiuni.ro, pe care o conduce în prezent. Tot în 2013 inițiat și continuă să organizeze Festivalul Science & Fiction de la Râșnov.

Sugestii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.