Aforisme – Cilibi Moise

 Aforisme – Cilibi Moise

Despre minte

  • Nu citi cartea, învaţ-o.
  • Nu este învăţat cel care citeşte cărţi, ci acela care ştie să le citească.
  • Este trist un pod peste nimic.
  • Mai bună este înţelepciunea decât toate bogăţiile lumii.
  • Spui o vorbă, se înţeleg zece şi invers.
  • Nimic mai ridicul decât să ai cărți și să nu citești și avere și să nu trăiești.
  • Unii vorbesc ce ştiu; alţii ştiu să vorbească.
  • Unde sunt vorbe multe, sunt fapte puţine.
  • Un om fără minte se cunoaşte de departe; cel cu minte, de aproape.
  • Sunt unii oameni care ajută pe șchiopi, orbi și ciunți, de frică să n-ajungă ca ei; dar pe un om învățat nu-l ajută, fiindcă știu că n-or să fie ca el.
  • O minte şi o comoară ascunsă, la ce ne folosesc?
  • Cel ce singur se sfătuieşte, adesea greşeşte.
  • Acela care nu ştie să tacă atunci când trebuie, nu ştie nici să vorbească.
  • Râsul are doi fraţi: nebunul şi neghiobul.
  • Fudulul are doi tovarăşi: prostia şi sărăcia.
  • Nu călca pe coadă pe nimeni, nu te va muşca nimeni.
  • Vulpea stie multe, dar mai multe stie cel care o prinde.
  • Pe omul care nu ştie să se stăpânească, îl stăpâneşte altul.
  • Mânia este mama tuturor răutăţilor.

Despre cinste

  • Sunt oameni care se înşală unii pe alţii, dar în pagubă nu e nici unul.
  • Omul, când pierde cinstea, n-are ce să mai piarză.
  • Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiți.
  • Două lucruri sunt grele a se face într-o zi: din sărac bogat şi din necinstit cinstit.
  • Vrăjmaşul iepurelui este câinele; al omului este linguşitorul.
  • Minciuna, negăsind unde să se găzduiască, a cerut de la Dumnezeu o gazdă. Dumnezeu a găsit cu cale că la jurnale şi la calendare va fi bine primită.

Despre prietenie

  • Poziția schimbă amiciția.
  • Prietenul credincios este un fel de marfă care nu se poate cumpăra.
  • Prietenul cel bun se cunoaşte din stăruinţa pe care o are de a-şi ţine parola.
  • Am auzit că la un amic trebuie să ţii totdeauna deschise: punga, inima şi casa.
  • Un om bogat nu primea în casă niciun prieten, nu lăsa să se apropie de uşa sa niciun sărac, trăia singur; sărăciei făcându-i-se milă de dânsul că n-are cu cine să petreacă, intră într-o noapte pe coş şi-i ţinu de urât în toată viaţa sa.

Despre căsnicie

  • Oglinda femeii este faţa bărbatului.
  • Cinstea bărbatului stă în mâna femeii.
  • Două lucruri sunt de păzit în lume: sufletul şi femeia.
  • O boală poate strica frumuseţea chipului; frumuseţea sufletului ţine însă cât viaţa.
  • Femeia este temelia casei când este modestă.
  • Arma cu care se slujeşte dracul mai rău este femeia.
  • Femeia e mai rea decât ceasornicul, fiindcă nu poate fi reparată.
  • Femeia fără copil este întocmai precum câmpul fără iarbă.
  • Un tată poate da fiului său avere cât de mare, dar nu-i poate da trei lucruri: minte, sănătate şi noroc.
  • Cine caută cal fără cusur, umblă pe jos.

Despre justiție

  • În București nu stau goale catastifurile, gârla și pușcăria.
  • Judecata este o loterie.
  • Cine nu-şi judecă copiii la tinereţe este judecat de aceştia la bătrâneţe.
  • Ce deosebire este între o roată de car şi un avocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe avocat trebuie să-l ungi ca să strige.

Despre politică

  • Cât eşti de mare, atât fii de plecat.
  • Două feluri de fuduli sunt pe lume – un slujbaș mic și un prost mare.
  • Omul sărac care se ţine de politică este ca un ceasornic stricat, totdeauna stă la un loc.
  • Trei lucruri nu se pot în lumea asta: peşte fără apă, sat fără câini şi oraş fără nebuni.
  • În gură miere, la spate cuţitul.
  • Mulţi vând orice, dar nemic nu cumpără.
  • Un slujbaş fudul, un prost, ai şansa să treci pe la nebuni.
  • Două lucruri nu se pot în lumea aceasta: negustori fără credit şi politică fără ceartă.
  • Într-un oraş mic, noroiul e mare.
  • Nu te bucura când puşcăria e goală.

Despre sărăcie

  • Cel mai bun doctor la boală este mila către săraci.
  • Toţi cei care n-au fac socoteala de ceea ce au alţii.
  • Lumea este o oglindă în care fiecare vede pe celălalt și nici unul nu se vede pe sine.
  • Cine râde de un om sărac râde de creatorul său.
  • Patru lucruri se scot greu: dinţii din gură, sărăcia din casă, nebunia din cap şi datoria veche.

Despre viață

  • Viaţa este lungă sau plină?
  • Toți oamenii sunt muritori, afară de autori.
  • Scumpă şi frumoasă este ziua de astăzi, fiindcă ziua de ieri s-a dus şi nu se mai întoarce, dar ziua de mâine nu se ştie, fiindcă este viaţă sau moarte.
  • Când se adună, oamenii vorbesc de bani, de femei, de slujbe, dar nici unul de moarte, desi este cea mai sigură.
  • Cel mai rău lucru ar fi ca omul să-şi cunoască sfârşitul.
  • Două lucruri scurtează viata omului – catastiful mare și drumul lung.
  • O boală poate strica frumuseţea chipului; frumuseţea sufletului ţine însă cât viaţa.
  • Viaţa fără muncă este sora hoţiei şi a sărăciei.
  • Dacă o să ție tot astfel criza, tinerii or să-i fericească pe bătrâni, fiindcă sunt mai aproape de moarte.

Despre sine

  • Cilibi Moise zice: mai bine se mulţumeşte să-l lovească o vită cu piciorul decât un om rău cu gura.
  • La 8 decembrie 1866, Cilibi Moise s-a îmbolnăvit foarte rău, s-au apucat sărăcia cu boala la luptă şi, bogdaproste, a biruit sărăcia.
  • Răposatul tată-meu treizeci de ani a mers la Lipsca, cumpăra cu talerul, vindea cu talerul, mânca cu talerul și s-a îngropat cu talerul.
  • De 30 de ani de când se ține sărăcia de mine și 14 ani de când mă țin de politică, mie mi s-a urât cu politica și sărăciei nu i s-a urât de mine.
  • Cilibi Moise mai mult fericeşte pe un om învăţat decât pe un om bogat, fiindcă banii sunt rotunzi.
  • Moise Ovreiul are un clopoţel pe masă, când sună o dată, aduce singur apă, căci n-are slugă.
  • Într-o zi Cilibi Moise a dat de o mare ruşine: l-au călcat hoţii noaptea şi n-au găsit nimic.

Fictiuni.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!