Neomodernismul şi Generaţia ’60. Context ideologic şi cultural
Aforisme – Cilibi Moise
Despre minte
- Nu citi cartea, învaţ-o.
- Nu este învăţat cel care citeşte cărţi, ci acela care ştie să le citească.
- Este trist un pod peste nimic.
- Mai bună este înţelepciunea decât toate bogăţiile lumii.
- Spui o vorbă, se înţeleg zece şi invers.
- Nimic mai ridicul decât să ai cărți și să nu citești și avere și să nu trăiești.
- Unii vorbesc ce ştiu; alţii ştiu să vorbească.
- Unde sunt vorbe multe, sunt fapte puţine.
- Un om fără minte se cunoaşte de departe; cel cu minte, de aproape.
- Sunt unii oameni care ajută pe șchiopi, orbi și ciunți, de frică să n-ajungă ca ei; dar pe un om învățat nu-l ajută, fiindcă știu că n-or să fie ca el.
- O minte şi o comoară ascunsă, la ce ne folosesc?
- Cel ce singur se sfătuieşte, adesea greşeşte.
- Acela care nu ştie să tacă atunci când trebuie, nu ştie nici să vorbească.
- Râsul are doi fraţi: nebunul şi neghiobul.
- Fudulul are doi tovarăşi: prostia şi sărăcia.
- Nu călca pe coadă pe nimeni, nu te va muşca nimeni.
- Vulpea stie multe, dar mai multe stie cel care o prinde.
- Pe omul care nu ştie să se stăpânească, îl stăpâneşte altul.
- Mânia este mama tuturor răutăţilor.
Despre cinste
- Sunt oameni care se înşală unii pe alţii, dar în pagubă nu e nici unul.
- Omul, când pierde cinstea, n-are ce să mai piarză.
- Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiți.
- Două lucruri sunt grele a se face într-o zi: din sărac bogat şi din necinstit cinstit.
- Vrăjmaşul iepurelui este câinele; al omului este linguşitorul.
- Minciuna, negăsind unde să se găzduiască, a cerut de la Dumnezeu o gazdă. Dumnezeu a găsit cu cale că la jurnale şi la calendare va fi bine primită.
Despre prietenie
- Poziția schimbă amiciția.
- Prietenul credincios este un fel de marfă care nu se poate cumpăra.
- Prietenul cel bun se cunoaşte din stăruinţa pe care o are de a-şi ţine parola.
- Am auzit că la un amic trebuie să ţii totdeauna deschise: punga, inima şi casa.
- Un om bogat nu primea în casă niciun prieten, nu lăsa să se apropie de uşa sa niciun sărac, trăia singur; sărăciei făcându-i-se milă de dânsul că n-are cu cine să petreacă, intră într-o noapte pe coş şi-i ţinu de urât în toată viaţa sa.
Despre căsnicie
- Oglinda femeii este faţa bărbatului.
- Cinstea bărbatului stă în mâna femeii.
- Două lucruri sunt de păzit în lume: sufletul şi femeia.
- O boală poate strica frumuseţea chipului; frumuseţea sufletului ţine însă cât viaţa.
- Femeia este temelia casei când este modestă.
- Arma cu care se slujeşte dracul mai rău este femeia.
- Femeia e mai rea decât ceasornicul, fiindcă nu poate fi reparată.
- Femeia fără copil este întocmai precum câmpul fără iarbă.
- Un tată poate da fiului său avere cât de mare, dar nu-i poate da trei lucruri: minte, sănătate şi noroc.
- Cine caută cal fără cusur, umblă pe jos.
Despre justiție
- În București nu stau goale catastifurile, gârla și pușcăria.
- Judecata este o loterie.
- Cine nu-şi judecă copiii la tinereţe este judecat de aceştia la bătrâneţe.
- Ce deosebire este între o roată de car şi un avocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe avocat trebuie să-l ungi ca să strige.
Despre politică
- Cât eşti de mare, atât fii de plecat.
- Două feluri de fuduli sunt pe lume – un slujbaș mic și un prost mare.
- Omul sărac care se ţine de politică este ca un ceasornic stricat, totdeauna stă la un loc.
- Trei lucruri nu se pot în lumea asta: peşte fără apă, sat fără câini şi oraş fără nebuni.
- În gură miere, la spate cuţitul.
- Mulţi vând orice, dar nemic nu cumpără.
- Un slujbaş fudul, un prost, ai şansa să treci pe la nebuni.
- Două lucruri nu se pot în lumea aceasta: negustori fără credit şi politică fără ceartă.
- Într-un oraş mic, noroiul e mare.
- Nu te bucura când puşcăria e goală.
Despre sărăcie
- Cel mai bun doctor la boală este mila către săraci.
- Toţi cei care n-au fac socoteala de ceea ce au alţii.
- Lumea este o oglindă în care fiecare vede pe celălalt și nici unul nu se vede pe sine.
- Cine râde de un om sărac râde de creatorul său.
- Patru lucruri se scot greu: dinţii din gură, sărăcia din casă, nebunia din cap şi datoria veche.
Despre viață
- Viaţa este lungă sau plină?
- Toți oamenii sunt muritori, afară de autori.
- Scumpă şi frumoasă este ziua de astăzi, fiindcă ziua de ieri s-a dus şi nu se mai întoarce, dar ziua de mâine nu se ştie, fiindcă este viaţă sau moarte.
- Când se adună, oamenii vorbesc de bani, de femei, de slujbe, dar nici unul de moarte, desi este cea mai sigură.
- Cel mai rău lucru ar fi ca omul să-şi cunoască sfârşitul.
- Două lucruri scurtează viata omului – catastiful mare și drumul lung.
- O boală poate strica frumuseţea chipului; frumuseţea sufletului ţine însă cât viaţa.
- Viaţa fără muncă este sora hoţiei şi a sărăciei.
- Dacă o să ție tot astfel criza, tinerii or să-i fericească pe bătrâni, fiindcă sunt mai aproape de moarte.
Despre sine
- Cilibi Moise zice: mai bine se mulţumeşte să-l lovească o vită cu piciorul decât un om rău cu gura.
- La 8 decembrie 1866, Cilibi Moise s-a îmbolnăvit foarte rău, s-au apucat sărăcia cu boala la luptă şi, bogdaproste, a biruit sărăcia.
- Răposatul tată-meu treizeci de ani a mers la Lipsca, cumpăra cu talerul, vindea cu talerul, mânca cu talerul și s-a îngropat cu talerul.
- De 30 de ani de când se ține sărăcia de mine și 14 ani de când mă țin de politică, mie mi s-a urât cu politica și sărăciei nu i s-a urât de mine.
- Cilibi Moise mai mult fericeşte pe un om învăţat decât pe un om bogat, fiindcă banii sunt rotunzi.
- Moise Ovreiul are un clopoţel pe masă, când sună o dată, aduce singur apă, căci n-are slugă.
- Într-o zi Cilibi Moise a dat de o mare ruşine: l-au călcat hoţii noaptea şi n-au găsit nimic.