M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine,Copilul visător de altădată!Mă simt plutind privirea mea-nsetatăSe pierde-n orizonturi largi, senine. De-acum, ispititori, în van mai catăViclenii ochi… îi știu atât de bine!O, nu mai tremur când mă uit la tine,Și azi te iert, căci rana-i vindecată. Iar visul tău ca pânza PenelopiiSe țese ziua, noaptea se distramă…Noian […]Citește...
De-o săptămână ține-ntruna ploaia, —Și-mi pică-n pat, de sus, din bagdadie…O noapte încă de-ar mai fi să țieNu m-aș mira să-mi cază-n cap odaia! Avea simptome vagi de nebuniePeninsula Balcanică… și d-aia,De când s-aprinse-n Orient văpaia,Pământul face hidroterapie! Sau poate că divinul MizantropA hotărât al doilea potop?…Oricum ar fi, eu nu mă tem de moarte. […]Citește...
traducere din limba germană: Mihai Eminescu Neamțul cercetează lucrul tactios, pe dos, pe față. La surtuc de are pată, el chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine Cu ce chip din cât și lână iese petele mai bine. Dar când știe toate celea, cu ce scop le știe toate? […]Citește...
Eu sunt adevărul meu.Tu ești adevărul tău.El este adevărul lui. Eu am adevărul tău.El are adevărul meu.Tu ai adevărul lui. El nu vede adevărul tău.Tu nu crezi adevărul meu.Eu nu vreau adevărul lui. Noi nu vrem adevărul nostru.Voi nu vreți adevărul vostru.Ei nu vor adevărul lor. . . . . . . . . . […]Citește...
Suntem o naţiune de bolnavi,Cu miile, cu sutele de mii.Încercuiţi de-atâtea farmaciiAm devenit ai medicinii sclavi. Depindem de reţete ca de drog,Cu două mâini ingurgităm pastileLa orice colţ de stradă, un ologCerşeşte pentru bietele lui zile. Colecţionăm prescripţii medicale,Spitalele plesnesc de muşterii,În policlinici e atâta jaleCă-ţi piere chefu-n ele să mai vii. Dăm munţi […]Citește...
© 2021, Fictiuni. All rights reserved
