CTHULHU mioritic
Am primit la redacţie următorul anunț din partea cunoscuţilor scriitori și animatori Mihai Adăscăliţei şi Mircea Pricăjan, pe care vi-l reproducem întocmai:
Invitaţie la antologia de proză horror ROMANIAN CTHULHU
Howard Phillips Lovecraft, pe scurt H.P. Lovecraft, este văzut ca unul dintre cei mai semnificativi autori de literatură fantastic și horror ai secolului XX. Una dintre cele mai importante creaţii ale lui H.P. Lovecraft este universal fictive cunoscut ca Universul Cthulhu sau Mitologia Cthulhu. Caracterizate prin prezenţa unor tomuri blestemate și misterioase, ascunzând în paginile lor știinţe interzise, de existenţa unor zeităţi străvechi și atotputernice, miturile Cthulhu sunt doar o parte a poveștilor lui H.P. Lovecraft bântuite de ameninţări cosmic, dimensiuni alternative, vise puternice și stranii, nebunie, distrugere fizică și psihică.
Editorii își doresc să aducă un tribut operei lui H.P. Lovecraft prin realizarea unei antologii tematice cu povestiri caracterizate de elementele literaturii lovecraftiene, dar fără a le neglija pe cele specifice literaturii autohtone. Povestirile trebuie să aibă ca element comun și România, fie ca loc de desfășurare a poveștii, fie ca naţionalitate a personajelor sau a elementelor cotidiene, istorice, folclorice și mitologice care se îmbină cu elementele lovecraftiene.
Lungimea povestirilor: 4000 – 8000 de cuvinte (cele mai scurte sau mai lungi vor fi discutate înainte de a fi propuse pentru antologie)
Termenul limită de trimitere a povestirilor: 31 iulie 2014.
Vă rugăm trimiteţi povestirile originale, inedite, sub forma unui atașament la e-mail. Indicaţi ca subiect al e-mail-ului „Antologie lovecraftiană: propunere text“ urmat de titlul lucrării dumneavoastră. Textele se trimit la adresa: romaniancthulhu@gmail.com
Vă dorim inspiraţie şi spor la scris!
Mihai Adăscăliţei şi Mircea Pricăjan
P.S. Găsiţi o sugestie video aici.
21 Comments
“Gheo!”
“Ce-i, Ionie?”
“Bolunzitu-ţi-a cîniele?”
“Bolunzit.”
“No, cum?”
“O citit ghin Necronomicon şî i-o luat minţile.”
“D’apoi cum, că n-ave cîniele cum ştie carke?”
“Na, l-onghemnat Cthulhu la rele.”
“D’apoi, Doamnie feri!”
ti-as da un like 😉
“Cobori în jos, Cthulhu hîd,
Alunecînd pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gînd
Şi mintea-mi deformează!”
mai mult decat este deja? 😉
“A-nceput de ieri să cadă
Cîte-un hex. Acum a stat.
Dagon s-a mai răzbunat
Pe popor, dar stă grămadă
Peste sat.”
Da’ cum o suna Mioriţa,ştie oare cineva?
“Baciul din Arkham
Şi cu cel viclean
Măre – complotară
Şi-l sacrificară
Pe baciul mai mic
Din Miskatonic
La apus de soare
Prin decapitare
Zeilor cei mari
Şi străvechi, barbari,
Cei descrişi, eu cred,
De-Abdul Alhazred.”
“A fost odată, ca-n poveşti
– N-ar mai fi fost vreodată –
Din rude mari, împărăteşti,
O prea-sinistră fată.
Şi era una la părinţi,
Ocultă-n toate cele,
Ca Yub Nigg’urath între sfinţi
Şi Dagon între stele.”
Iată şi antologia :))
“Plecat-am nouă din Arkham
Şi cu Cthulhu zece
Iar victimelor le scoteam
Din piept inima rece.
Hidoşi ca zeu-ngrozitor
Ce doarme sub un munte
Aveam tentaculi la picior,
Tentacule pe frunte.”
Florine, te-ai intrecut pe tine. Cine credea ca ai atata umor? 😉
“De-atîtea nopţi aud plouînd,
L-aud pe Dagon murmurînd
Sînt singur, şi mă duce-un gînd
Spre ritualuri de moluşte.
Şi parcă dorm pe-altare ude,
Tentacule mă prind din val
Tresar prin somn şi mi se pare
Că zeul-peşte mi-e fatal.
Abisul cosmic se întinde,
Cu vechii zei eu mă găsesc
Şi simt că de la ritualuri
În crunt delir mă prăbuşesc.
De-atîtea nopţi aud plouînd
Cu Necronomicon în gînd
Sînt singur şi mă simt bolînd
Prin ritualuri de moluşte.”
“Din alte spaţii reci, străine,
Pe unde bîntuiţi, haine,
Veniţi, voi, zeităţi-napoi,
Diamantine!
De spirit şi de gînduri goi
Plîng exaltaţii după voi.”
buna asa, mai lipseste Riga Codex si Ahmeda Ienicer 😉
Ce sursa de inspiratie ti-am dat 😉
Chiar că până la urmă scoatem o antologie paralelă. Pe „Cthulhu cu solzi de argint“ doar ce l-am adăugat eu. Sper să vă placă. 😀
https://fictiuni.ro/cthulhu-cu-solzi-de-argint/
absolut delicios! Bravos, Nicule!
dar cred c-ar trebui sa-l bagi la literatura, nu la eseuri 😉
Mulţam. Am considerat parodia ca fiind o încercare, nu un studiu. Creez însă o nouă categorie şi se rezolvă.
“Pe o stîncă neagră, pe un vechi altar,
Un’ se-aduc ofrande zeului barbar,
Plînge şi răcneşte tînăra domniţă
Ba chiar face spume pe lîngă guriţă.
Orologiul sună noaptea jumătate.
Spre altar poteca oare cine-o bate?
– Mort nu-i cel ce veşnic zace spre-a dormi.
După eoni, moartea însăşi va muri.”
M-am uitat, am citit si recitit. Până la urmă cred că editorii antologiei au zis bine să “aduca un tribut”. Tributul va fi în ton cu obiceiul turcesc medieval sau cu cel stabilit în postapocalipticul Panem, adică o jertfă umană. Bineînteles dintre cei mai buni dintre bunii autori ai antologiei.
“And may the odds be ever in your favor!”