Danse macabre

danse macabre by Ionut BanutaCe este-o carte: un manuscris sau un carton ce-i fură numele şi înţelesul?

sau poate, dimpotrivă, imaginea esenţei a mii de manuscrise?

sunt cărţi de joc ce au văzut taverne de ev mediu şi din alte evuri,

care au hotărât destine în nu ştiu ce baroce galioane,

în antice agore sau în moderne cazinouri…

 

nu ştiu de ce mă aflu-aici şi joc

poate că a jucat cu mine şi în somn

dar ştiu că totul se termină când zic eu

fie un 2 din 3, fie un 3 din 5

sau poate-mi sună ceasul

 

acum el îmi trânteşte cartea cea moartă a uitării

şi mă constrânge cu imperativele plăcerii

eu scot degrabă definiţia încăpăţânării

şi alte definiţii; iar el, politicos, îmi zice:

„Mai e un pic şi dicţionarele se vor schimba cu totul

atunci să văd ce-ai să mai faci, amice!”

 

ba chiar îl suspectez că-mi şterge ce gravez în fugă

că-mi şterge gânduri

nu pot fi niciodată sigur

altfel, ar face-ntotdeauna orice ca să mă-încânte

în timp ce eu, reflex, îi dau replici din aforisme înţelepte

 

el cu Tarotul şi eu cu Danse macabre

el zice: „Uite modelul tânărului fericit

eu îi răspund: „Toate, la ce i-au folosit?

el: „Carpe diem, atenţie la moarte”

şi eu: „Uite, avem acum în mâini aceeaşi carte

scheletul cel sinistru cu pelerină şi cu coasă”

„Numai că jocul ăsta nu e deloc corect!”, exclam,

„căci regulile, şi chiar mizele, îl exced!”

se face că nu înţelege, dar ştiu că-l deranjează

zâmbeşte răbdător: „Cinstit? Dacă ai libertatea, ce îţi pasă?”

şi eu: „Unde-ai văzut tu pe pământ adevărata libertate?”

el îmi răspunde: „Dar nu există adevăr, ci adevăruri!”

„Dacă îmi dovedeşti că sunt şi eu mai mulţi, îţi dau dreptate

probabil asta aştepţi, să-nnebunesc,

să uit, să cred că nici măcar nu-exist…”

 

cărţile lui sunt pline de toată frumuseţea şi splendoarea

dar ale mele arată ce-ascund acelea-n spate,

o-înfăţişare ce nu se vede niciodată,

sfârşitul trist al personajelor infatuate

 

dar dacă-ncerc să-l prind cu bunele moravuri

îmi dovedeşte că, legal, eu sunt în culpă

şi-atunci m-apuc să îi citez articole de lege

pe care el mereu mi le abrogă, ca un rege

 

el cu eficienţa şi eu cu eroismul

eu cu inventatorii

şi el cu implacabilele lor sisteme

eu merg pe mâna simbolismului tradiţional

iar el mută discuţia spre simbolismul literar

din Goethe, Dostoievski şi din Shakespeare

lucruri atât de diferite înţelegem!

ca şi din Dante sau din Sfintele Scripturi…

 

nu ştiu de ce mă aflu-aici şi joc

poate că a jucat cu mine şi în somn

atâta ştiu, că totul se termină când zic eu

un 2 din 3, un 3 din 5

sau când îmi sună ceasul

Alexandru V. Dan

Alexandru V. Dan - a publicat povestiri gothice și SF&F precum și eseuri la următoarele reviste: Gazeta SF, Suspans, Nautilus, Revista de suspans și Fictiuni.ro. Scrie de asemenea poezii, eseuri și memorialistică, pentru reviste literare. Panseuri și jurnal de idei – pe blogul personal și pe Facebook Blogul autorului: http://alexandrudanromania.wordpress.com/

Sugestii

3 Comments

  • Alexandru Dan e un fericit când se îmbracă în cuvintele gândurilor sale… El este un amalgam al tuturor timpurilor, ca şi noi de altfel, dar el e şi alchimistul care curios experimentează, gustă, trece lucrurile, stările, simţirile sale prin toate săbiile luminilor… El ascultă, vede intens şi încearcă să pătrundă dincolo de aparenţe; el riscă şi se aventurează pentru că nimic din viaţă nu i se pare de ocolit… Totul merită răgazul, jocul, joaca, invenţia, mângâierea… şi totul e spre cunoaştere şi înfiorare… Căci, ce am fi fără emoţii, fără ipostazele infinite ale inimilor noastre, fară cuantica strălucitoare a tuturor întâlnirilor, fără descoperirile oferite de Divinitate? Avem o mare libertate, aceea de a iubi şi a trăi în consecinţă. Adevărul acesta e de netăgăduit şi clădim la el mereu pentru a reuşi să-i punem în vârf piatra unghiulară, cea scoasă de la baza lui. Alexandru e cel care scrie pentru a se declara Om Căutător al Adevărului prin scris… El e cărturarul, stăpânul care îşi va ocroti mereu „cărţile“ şi nu le va da pe nimic în schimb diavolului,căci ele sunt ca nişte faruri în noaptea rătăciţilor… Te salut,frate al meu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.