Tag archives for proza romaneasca - Page 2

FICŢIUNE

La țigani

În spatele grădinii englezești se lățea conacul. Pe două caturi, cu peron cât să încapă patru trăsuri boierești, impunea respect și umilință multora dintre oaspeți. Iar celorlalți poate doar o ușoară admirație față de cât de repede se ajunsese boiernașul. Deja se credea despre el că e un scriitor mare. Cronicar al vremurilor trecute...
citește mai mult »
CLASICI

Astronomul şi doftorul – Nicolae Gane

Vestea despre ţara Moldovei mersese odinioară departe până în ţările cele mai depărtate de la apus. Se zicea cum că grâiele rodesc în pământul ei atât de mult, încât oamenii nu dovedesc să le strângă în girezi; că vinul din podgorii curge în pârăie, încât oamenii, nemaiavând ce face cu el, îl uită cu...
citește mai mult »
CLASICI

La urlătoare – Gheorghe Brăescu

Fiecare cafenea are colţul obişnuiţilor săi. Bătrâni cu insomnii sau digestiuni grele, literaţi ce au de gând să scrie un roman, actori încărcați de ghină. Printre ei strălucește, viu, fercheş, întinerit, câte un invalid de la partea sedentară, pensionar înflorit la faţă şi la butonieră, ce-şi acoperă chelia zburdalnică cu fire lungi de păr...
citește mai mult »
CLASICI

O noapte de groază – Ioan Grămadă

Amândoi pășeam domol, braț la braț, privind cum se lungesc, împrejurul nostru, umbrele înserării peste ogoarele dogorâte ale toamnei, și vorbeam despre toate, despre știință, despre literatură, dar, mai ales, despre ce puteau vorbi doi studenți la vârsta noastră: despre dragoste. Poate era și taina înserării de vină, căci glasurile ne tremurau. Prin văzduh...
citește mai mult »
CLASICI

Nicuşor – I. Al. Brătescu-Voineşti

La marginea dinspre miazănoapte a oraşului, pe malul iazului, e o grădină frumoasă în care sunt patru clădiri mari: a tribunalului, a prefecturii, a judecătoriei şi a casieriei; restul grădinii e numai tufişuri dese de lemn câinesc, de baţachină şi de rugi, în care primăvara cântă privighetorile de o frumeseţă. Chiar pe marginea malului...
citește mai mult »