Casa noastră părintească era pe muchea unui deal mare, atât de mare, că la poalele lui se tolăniseră în soare patru sate. Când te uitai de pe podmolul dinspre apus, vedeai Citește...
În memoria lui MIHAIL SĂULESCU, poet român și soldat voluntar care și-a sfâșiat inima de aurîn sârmele ghimpate ale tranșeelor de la Predeal. Prietenul meu Dumitru Dumitrescu Dum-Dum este Citește...
Ce frumoase erau zilele de Crăciun odată! Cum așteptam, Doamne, să cadă cele de pe urmă frunze din grădina lui Vodă Sturza, să contenească picăturile reci de ploaie și să se Citește...
…sub castanii din via părăsită. Mai mulți copilași, în cămăși albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, șCitește...
M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine,Copilul visător de altădată!Mă simt plutind privirea mea-nsetatăSe pierde-n orizonturi largi, senine. De-acum, ispititori, în van mai catăViclenii ochi… îi știu atâCitește...
