Kafka, in memoriam
„Sunt literatură și nimic mai mult.”
F. Kafka
Comemorăm astăzi 100 de ani de când Franz Kafka, un remarcabil maestru al literaturii moderne, s-a stins din viață. De aceea, redacția Ficțiuni a decis să îi dedice un moment in memoriam, pentru a le oferi cititorilor noștri ocazia de a-și aminti de contribuția sa remarcabilă la literatura mondială. Procesul, Castelul, Verdictul sau Metamorfoza sunt printre primele titluri care ne revin în memorie atunci când încercăm să ne amintim de opera sa literară, care continuă să fascineze cititorii și criticii literari, ori să influențeze alți scriitori, așa cum a făcut-o de-a lungul deceniilor.
Unul dintre cele mai notabile aspecte ale operei lui Kafka este abilitatea sa de a explora complexitatea și absurditatea existenței umane într-un mod unic și captivant. Prin scrierile sale, Kafka a adus în prim-plan teme precum alienarea, frica, neapartenența și lupta individului cu un sistem impersonal și opresiv. Operele sale prezintă universuri paranoice și labirintice, în care personajele se luptă să-și găsească locul și identitatea.
Ideile sale despre individualism, critica socială și ambiguitatea morală nu au fost pe placul regimului nazist, care încerca să controleze și să suprime orice formă de exprimare care ar putea submina autoritatea sa. Astfel, operele lui Kafka au fost incluse în lista de cărți interzise și au fost arse public, la fel cu lucrările prietenilor săi apropiați Max Brod și Franz Werfel.
În plus, mesajele și temele prezentate în scrierile lui Kafka rămân relevante și astăzi, având o puternică rezonanță în societatea contemporană. Probleme precum birocrația excesivă, alienarea socială și autoritatea abuzivă continuă să fie subiecte de discuție și analiză, iar operele lui Kafka oferă o perspectivă profundă asupra acestor aspecte.
Definitoriu pentru stilul kafkian este folosirea limbajului clar și concis pentru a transmite un profund sentiment de neliniște și ambiguitate. Kafka construiește lumi în care realitatea este distorsionată și în care personajele se confruntă cu situații absurde și inexplicabile. Această abordare a avut un impact semnificativ asupra literaturii moderne, influențând numeroși scriitori și critici literari de-a lungul timpului. Printre aceștia se numără: Jorge Luis Borges, Albert Camus, Samuel Beckett, Gabriel García Márquez, Haruki Murakami, Jean-Paul Sartre sau Eugène Ionesco. Lista poate continua cu nume de autori români: Max Blecher (Întâmplări din irealitatea imediată), Gellu Naum (Zenobia), Norman Manea (Plicul negru) sau Mircea Cărtărescu (Orbitor, Solenoid). Dintre aceștia, Mircea Cărtărescu a menționat adesea în interviuri influența kafkiană asupra gândirii și abordării sale literare, ba chiar l-a numit „sfântul literaturii“.
În eseul Kafka și precursorii lui, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges (1899-1986), analizează câteva lucrări literare mai vechi, temele și stările lor sufletești, estimând că ele prefigurează scrierile autorului praghez de limbă germană. Spre final, Borges face celebra constatare că un scriitor își creează propriii precursori și că la fel a procedat și Kafka. La rândul său, celebrul autor argentinian a fost profund influențat de operele lui Kafka, folosind adesea labirinturi și elemente de absurd în scrierile sale.
Scriitorul francez Albert Camus, cunoscut pentru filozofia absurdului, a fost influențat de Kafka în explorarea alienării și absurdului în operele sale, îndeosebi în Străinul. În primul său eseu, Mitul lui Sisif, Camus a adăugat o notă despre Kafka și despre faptul că îi era îndatorat pentru influența exercitată asupra scrierilor lui.
Dramaturgul irlandez Samuel Beckett, unul din autorii emblematici pentru teatrul absurdului, a fost la rându-i influențat de Kafka. Îndeobște cunoscut pentru piesa sa Așteptându-l pe Godot, romanele sale Watt, Malone murind sau Cei pierduți păstrează preocupările dramaturgului privind explorarea absurdului și a existenței umane fără sens.
Autorul columbian Gabriel García Márquez a fost influențat de Kafka în utilizarea realismului magic și în explorarea temelor existențiale în operele sale celebre, Un veac de singurătate fiind doar un exemplu în acest sens. Márquez spunea a învățat de la Kafka că, oricât de întortocheate ar fi ideile, vocea narativă ar trebui să fie directă. Scriitorul columbian a mărturisit cândva: „Într-o noapte, un prieten mi-a împrumutat o carte de povestiri de Franz Kafka. M-am întors la pensiunea în care eram cazat și am început să citesc Metamorfoza. Primul rând aproape m-a dat jos de pe pat: «Într-o bună dimineață, când Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.» Am fost atât de surprins… Când am recitit rândul, m-am gândit în sinea mea că nu știam că cineva are voie să scrie așa ceva. Dacă aș fi știut, aș fi început să scriu mai de mult. Așa că am început imediat să scriu povestiri.”
Scriitorul japonez Haruki Murakami a recunoscut influența lui Kafka în stilul său narativ și în abordarea temelor legate de izolare și identitate în lucrările sale, cel mai clar exemplu fiind Kafka pe malul mării, în care personajul principal ajunge să împrumute numele scriitorului ceh.
Dintre traducătorii români ai lui Kafka, îi amintesc doar pe: Paul Celan, Mircea Ivănescu, Mihai Isbășescu, Mariana Șora, Radu Gabriel Pârvu, T. Simion Pop și Erika Voiculescu.
Începând cu anul 1979, în localitatea austriacă în care autorul s-a stins din viață, se acordă bienal Premiul Kafka al orașului Klosterneuburg. Printre laureații acestui prestigios premiu se numără scriitori de talie internațională precum Peter Handke, Elias Canetti, Stanisław Lem, Gert Jonke, Herta Müller și Josef Winkler.
De asemenea, începând cu anul 2001, în Praga natală, Societatea Franz Kafka a instituit un premiu literar internațional ce poartă numele autorului și este acordat anual, în octombrie, unui autor merituos. Printre cei cărora le-a fost decernat până acum, îi amintesc doar pe Harold Pinter, Haruki Murakami, Václav Havel și Margaret Atwood.
Din moștenirea literară extraordinară a lui Franz Kafka am ales pentru Ficțiuni câteva texte scurte, traduse de mine din germană, eșantioane în miniatură din contribuția sa inestimabilă la literatura mondială și exemple ce atestă impactul său durabil asupra societății moderne, impact ce îl plasează în rândul celor mai mari scriitori ai tuturor timpurilor.
S-ar putea să le fi citit în traducerea altor autori, dar vă reamintesc ce spunea cândva Albert Camus: „toată arta lui Kafka se rezumă la a-l convinge pe cititor să-l recitească“. Așadar, merită să încercați validarea acestei afirmații.
Voichița Scurtu
