Tag archives for emil garleanu

CLASICI

Odată! – Emil Gârleanu

Ce frumoase erau zilele de Crăciun odată! Cum așteptam, Doamne, să cadă cele de pe urmă frunze din grădina lui Vodă Sturza, să contenească picăturile reci de ploaie și să se acopere cerul cu nori cenușii, buclați ca lâna, din care aveau să coboare liniștiți, fulgii înfoiați de ninsoare! În ziua când iarna pornea...
citește mai mult »
CLASICI

Flămând – Emil Gârleanu

Moșierul Chiriac Pascu ieși înainte: – Bine frate, nimeriși tocmai la spartul târgului. Eu am prânzit demult. Dar să pun să-ți facă îndată ceva. Prietenul său, Dumitru Stupcan, răspunse, scoborându-se din trăsură: – Ba să-ți cauți de treabă! De data asta am mâncat. Și moșierul zise: – Cum de data asta? Cu alte cuvinte,...
citește mai mult »
CLASICI

Punga – Emil Gârleanu

Când se treziră, în zorii zilei, amândoi, la han, şi după ce plătiră un franc şi douăzeci pentru că dormiseră acolo, femeia Safta, nevasta lui Neculai Lăptuc, se căută prin buzunarele fustei. După ce şi le întoarse pe dos, căzu dintr-unul cinci parale. Atâta; nu mai aveau nimic. Veniseră cu o zi înainte, vânduseră...
citește mai mult »
CLASICI

Întâmplarea – Emil Gârleanu

Cum se întorsese de la târg, porunci să i se facă un ceai, îl înjumătăți cu rom, îl dădu de dușcă și se culcă. A doua zi îl găsiră mort, în pat, culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe...
citește mai mult »
CLASICI

Furnica – Emil Gârleanu

În mahalaua Tătăraşilor toți îl cunoșteau pe Ion Cuhulea. Născut și crescut acolo, trăind cincizeci de ani în șir numai pe locul acela, nici nu putea fi altfel. Copiii, de la vârsta de șapte ani, când prindeau să învețe carte, pe lângă școală, mai știau unde-i biserica și casa lui Cuhulea; iar biserica era...
citește mai mult »