El tiempo es la sustancia de la que estoy hecho. Jorge Luis BORGES La început a păstrat un minut. Nu s-a mai oprit să miroasă trandafirii din cocheta grădiniță din centru, și-a notat pe-un bilețel că i-a rămas de folosit pentru altădat’ și a trecut mulțumit mai departe. Pe seară, […]Citește...
Așa e povestea. Tanti Teofana locuia chiar lângă noi. Când se enerva, mama-i spunea ”vrăjitoarea aia”, însă avea grijă ca atunci când îi spunea așa, tanti Teofana să nu fie prin preajmă. Tata îi spunea simplu, Vecina, fie că era nervos, fie că nu, iar noi, adică eu și Lică, îi spuneam întotdeauna Tanti Teofana. […]Citește...
Waved Wonderful World! Yep! Gucci Gambino a venit la mine aseară. Tot foc și pară. Primarul Elefterie era hotărât să dărâme Turnul Fierarilor. Aglaia Protopopescu scrisese un articol-revolver în Foaia Municipală împotriva lui Elefterie, dar cum era vremea vacanțelor, cititorii n-au reacționat în nici un fel visându-se pe croazzetă. Bloggării din Cartierul de Vest, preocupați […]Citește...
Mark Anderson își conducea mașina cu liniștea unui om mulţumit de sine. Zâmbea uneori când un sentiment de autoapreciere îi revenea în minte. În rest bătea darabana cu degetele în volan, ascultând muzica dată mai încet decât de obicei. Măsura era necesară întrucât era o ceaţă foarte groasă și cum încă nu se luminase de […]Citește...
Titlul original: 人形(Ningyō) 1992 Traducere şi adaptare din limba japoneză: Nicu Gecse Slujitoarea trecea prin casă ca un duh ocrotitor, dereticând liniştită, cu privirea în gol şi cu mintea eliberată de oboseala vreunui gând. Purta un kimono gri-deschis, pe ale cărui mâneci erau imprimate patru cercuri mari, de mărimea unei crizanteme înflorite. Cercul negru de […]Citește...
© 2013-2022, Fictiuni. All rights reserved
